Iarna viitoare va fi una cumplită şi vom vedea preţuri uriaşe la energie, fabrici care se închid şi oameni care rămân în beznă şi frig, pentru că nu îşi vor putea plăti facturile, dacă Guvernul nu ia de urgenţă măsuri, a afirmat Marian Năstase, preşedintele Consiliului de Administraţie al Alro Slatina, într-un interviu acordat AGERPRES.
În acest moment este haos pe piaţa de energie şi ce e mai rău abia de acum încolo va veni, crede el. Schema de compensare a facturilor este de fapt „o fraudă a banului public de dimensiuni colosale”, pentru că banii se duc în conturile intermediarilor dintre producători şi consumatori. „Băieţii deştepţi” din energie încă există şi câştigă miliarde din bani publici, susţine Năstase, astfel că este necesar un mecanism de reglementare a pieţei pe termen scurt.
Alro Slatina, cel mai mare consumator de energie din ţară, care a închis 60% din electroliză, şi-a abandonat planurile de revenire la capacitate maximă pe care le avea pentru anul viitor şi se pregăteşte să trimită în şomaj tehnic 500 din cei 2.500 de angajaţi, până la finele anului.
Năstase se aşteaptă ca mai multe fabrici şi capacităţi industriale din România să se închidă în această iarnă, cu efecte sociale şi economice. Vor fi oameni care îşi vor pierde locurile de muncă şi vor sta în beznă şi frig, pentru că nu vor mai avea cu ce să-şi plătească facturile, spune el.
În opinia sa, producătorii de energie ar trebui să fie obligaţi să vândă o parte din producţie direct către consumatorii industriali, pe platforma specială care există pe bursă, eliminându-se în acest fel intermediarii.
AGERPRES: Care este situaţia de la Alro în acest moment?
Marian Năstase: Încercăm să ne adaptăm la noile realităţi cu care ne confruntăm. Încercăm să ne adaptăm, pentru că eu cred că una dintre caracteristicile noastre fundamentale, care ne-a ajutat întotdeauna să supravieţuim tuturor crizelor care au început acum 15 ani, este adaptabilitatea şi e clar că şi modelele de business trebuie adaptate la noile realităţi. Şi asta am şi făcut începând de anul trecut, din primăvară, de când am văzut că situaţia tinde să devină critică din punct de vedere energie, am făcut mai multe lucruri.
În primul rând, am încercat să tragem semnale de alarmă că orice creştere a preţului energiei are foarte multe consecinţe negative. O consecinţă directă este că practic toate bunurile devin mai scumpe şi asta nu înseamnă neapărat că şi bunurile pe care noi le producem, creşterile astea putem să le transferăm către clienţii noştri. Sunt situaţii când poţi să le transferi, dar sunt industrii în care nu poţi să le transferi, pentru că ai o piaţă globală, care până la urmă recunoaşte doar preţul pieţei, care n-are legătură cu costurile europene.
AGERPRES: Clienţii pot suporta această creştere de preţuri?
Marian Năstase: În principiu, nu. Pe piaţa noastră, cel puţin, clienţii nu vor putea suporta asemenea creşteri de preţuri. Apoi, am spus ceea ce am spus de ani şi ani de zile, în 2014 spuneam că bursa de energie din România arată ca-n Evul Mediu. Nu mai e ca în Evul Mediu, am mai progresat puţin, am ajuns pe la 1800. Nu suntem încă în secolul 21 şi suntem la sfârşitul Evului Mediu. În sensul că, în continuare, piaţa e lăsată, aşa-zisa piaţă, că nu e de fapt o piaţă, este lăsată să funcţioneze haotic.
AGERPRES: De ce s-a ajuns aici?
Marian Năstase: Până la un punct există o anumită doză de înţelegere, pentru că este o situaţie cu care nu ne-am mai confruntat şi evident că nu ai un ghid de instrucţiuni cum trebuie să reacţionezi în situaţia respectivă. Şi bineînţeles că s-au luat nişte măsuri, despre care la momentul respectiv nu ştia nimeni dacă o să fie bune, o să fie proaste, ce efecte o să aibă.
Unele chestii se puteau vedea. De exemplu, această compensare a facturilor populaţiei n-a fost o măsură foarte inspirată. În primul rând, şi asta noi am semnalat, industria a semnalat, şi nu numai industria, au fost mai multe voci care au spus: aveţi grijă când faceţi o asemenea structură de compensare, că nu va duce la calmarea preţurilor. În sensul că, atâta vreme cât furnizorii de energie ştiu că vor primi banii de la stat, reprezentând diferenţa dintre preţul compensat şi preţul la care ei achiziţionează, n-au niciun interes să achiziţioneze mai ieftin. Dimpotrivă.
Există anomalii în piaţă, când preferă să achiziţioneze la un preţ, după aia revând între prieteni, ca să zicem aşa, şi cresc artificial preţul ca să ia cât mai mulţi bani de la stat. Şi cred că la asta se referă ANRE (Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei n.r) care a declanşat nişte investigaţii pe piaţa energiei. În cele din urmă s-a trezit şi ANRE şi bine că s-a trezit. Nu ştim dacă s-a trezit de tot. Dar măcar faptul că a lansat aceste investigaţii arată că şi ei sunt conştienţi că se pot întâmpla nişte fraude. Că de fapt chestiunile astea duc la fraudarea banului public, duc la fraudarea taxelor cetăţenilor. Strângem de la cei mulţi şi săraci şi băgăm în buzunarele câtorva puţini şi bogaţi. Cam acesta este conceptul.
Este o fraudare a banului public de dimensiuni colosale, iar bugetul României nu este fără sfârşit. Ne-ar plăcea să avem un buget aşa, abisal, să tot să iei şi să nu se simtă nimic. Dar este imposibil. O asemenea schemă de fapt este imposibil de susţinut pe termen lung. Dar probabil că raţionamentul a fost că o schemă de genul ăsta se implementează pe termen scurt, urmând să se normalizeze piaţa, ceea ce nu s-a întâmplat.
Al doilea factor negativ este că, punând o cupolă peste populaţie, populaţia nu a simţit impactul foarte puternic, Şi bineînţeles că acum deja situaţia faţă de august anul trecut s-a deteriorat exponenţial şi populaţia între timp nu şi-a prea pus problema să economisească, să mai stingă din lumini sau să caute oferte.
În primul rând pentru cei ca mine, care vin din lumea comunistă, să faci economie îţi dă un sentiment foarte neplăcut. Adică nouă, care am trăit în epoca anilor 80, când aveai energie electrică două ore pe zi, între orele 8:00 şi 10:00 seara, şi învăţai la lumânare, ne dă o reacţie foarte neplăcută această întoarcere în timp. Acesta este un aspect.
Pe de altă parte, nici compensarea n-a avut un efect radical, în sensul că s-a aplicat pentru toată lumea, indiferent că sunt categorii mai defavorizate sau categorii care nu neapărat necesitau compensare. Şi există în momentul de faţă situaţii când familii de pensionari plătesc totuşi de trei ori mai mult.
AGERPRES: Liberalizarea a avut vreun rol aici?
Marian Năstase: Bineînţeles. Era o obligaţie europeană, dar a fost făcută fără pregătire, fără niciun fel de Dumnezeu, în sensul că nu s-a pregătit populaţia, nu s-au făcut informări, deci a fost făcută fără cap şi fără coadă şi asta a amplificat, ca să zic aşa, această criză energetică.
Fundamental, s-a ignorat partea industrială. Astăzi suntem în situaţia în care industria este sub o tensiune enormă din punctul de vedere al costurilor energetice, suntem puşi în situaţia să punem oamenii în şomaj tehnic sau chiar să-i concediem. Şi suntem în situaţia în care ce le spunem spunem noi oamenilor noştri, care sunt colegii noştri şi angajaţii noştri: „Vă punem în şomaj tehnic, e posibil să fiţi concediaţi, să rămâneţi fără loc de muncă, dar staţi liniştiţi, că acasă factura e compensată”?. Şi acest discurs nu prea are sens, pentru că degeaba e compensată factura, dacă la final persoana respectivă nu are surse de venit.
AGERPRES: Ce măsuri aţi luat la Alro?
Marian Năstase: După toate semnalele pe care le-am tras anul trecut, am ajuns în situaţia în care spre sfârşitul anului am început să vedem această chestiune că preţurile nu scad, ci, dimpotrivă, cresc. Au explodat la sfârşitul anului trecut, moment în care noi am făcut câteva zeci de scenarii, şi am zis aşa: singura posibilitate pe care o avem este să eliminăm aceste costuri imense. Nu putem să le transferăm în preţurile către clienţii noştri, deci trebuie să eliminăm aceste costuri şi am închis 60% din capacitatea de electroliză. A trebuit să ne adaptăm la noua realitate, ceea ce s-a dovedit o decizie bună, pentru că preţurile energiei au explodat. A început şi invazia din Ucraina, care a creat un nou şoc în materie de produse energetice, în special, de data asta venind pe partea de gaz.
Practic, acum asistăm la un un haos generalizat atât pe piaţa europeană, cât şi pe piaţa românească a energiei. De ce spun eu că e haos? Pentru că atunci când segmentul politic îţi spune că singura soluţie este ca noi să economisim, înseamnă că n-au soluţii, n-au nicio idee cum să facem rost de energie şi cum să temperăm preţurile. Şi pe mine asta mă sperie, când nu există soluţii, pentru că sunt două posibilităţi. Ori se vor lua nişte măsuri care distorsionează şi mai mult realitatea în care trăim şi creează şi mai multe anomalii, ori ne oprim, cum să spun, toată lumea se blochează ca în faţa cobrei şi nu facem nimic. Şi atunci ne prăbuşim cu toţii voioşi în prăpastie.
AGERPRES: Cum vedeţi propunerile Comisiei Europene?
Marian Năstase: În prima jumătate a anului, Comisia Europeană a zis aşa: „Avem o problemă cu gazele, avem o problemă cu preţurile energiei. Păi ce putem noi să facem? Trebuie să accelerăm tranziţia către economia verde”. La şcoala de şoferi am învăţat aşa: când vizibilitatea e redusă, încetineşti până la limita evitării oricărui pericol. Deci noi acum n-avem nicio vizibilitate, volatilitatea e maximă şi ne-am decis să accelerăm.
După aceea, mai pe la jumătatea anului, am simţit aşa o oarecare curbare a intenţiilor, adică din ce în ce mai multe voci la nivel european au început să spună, unii mai în şoaptă, alţii mai tăios: nu e bine să accelerăm cât n-avem vizibilitate. Hai să încercăm noi să dăm drumul înapoi la cărbune, măcar temporar, hai să vedem cum facem cu măsurile astea de de sustenabilitate şi de combatere a schimbărilor climatice, că s-ar putea, dacă le tot accelerăm şi le împingem înainte, s-ar putea să avem o iarnă în care să stăm în frig şi în întuneric.
Am mai constatat că foarte multe ţări au fost lăsate să ia măsuri proprii, la nivel local. Ceea ce înseamnă că nu există o gândire şi nu există o soluţie armonizată. Şi atunci s-a dat un anumit grad de libertate ţărilor, pentru că fiecare ţară are particularităţile ei.
De exemplu, noi avem un buget destul de strâmt. Diferenţa majoră, în afară de faptul că noi avem mai puţini bani decât alte ţări, diferenţa majoră e că în foarte multe state europene bătălia se duce pe un singur front, în speţă cu temperarea facturilor şi cu asigurarea nevoilor energetice la populaţie, industria fiind deja rezolvată. Adică acolo politicienii au spus aşa: întâi să asigurăm industria cu resurse energetice, pentru a le avea accesibile ca preţ şi ca şi cantitate, astfel încât rata de şomaj să fie relativ mică, oamenii să aibă un job, oamenii să aibă o sursă de venit prin care să-şi poată plăti facturile. Dacă nu reuşim să compensăm facturile la populaţie, măcar au din ce să plătească.
AGERPRES: Cum au făcut-o?
Marian Năstase: Foarte simplu. În primul rând, la ei contractele bilaterale, de exemplu, există de foarte mult timp. S-au luat încă de anul trecut măsuri de protecţie a industriei. De exemplu, în Italia s-au pus deoparte 2,8 miliarde de metri cubi doar pentru industrie. În Spania, preţul la gaz s-a plafonat pentru industrie. Tot Spania, acum două săptămâni, a venit cu un nou pachet de măsuri, pentru că şi ei realizează că, în continuare, vin vremuri din ce în ce mai grele, cel puţin pentru o perioadă de timp.
Şi cel mai important lucru este să pui carul la locul lui corect, nu înaintea bolilor, ci să pui carul după boi. Adică, protejezi segmentul economic, ai implicit şi protecţie socială. Apoi, dacă mai ai instrumente şi resurse, te uiţi şi pe partea de protecţie socială, iar pe partea de protecţie socială nu deschizi robinetul pentru asemenea fraudare a banului public, introducând compensări.
Integral pe AGERPRES