România poate progresa economic substanţial printr-un accent pus pe industriile bazate pe lemn, însă dacă nu beneficiem de programe de investiţii în utilaje, drumuri forestiere, formare profesională şi vom renunţa la exploatarea sustenabilă a lemnului, riscăm să ajungem o rezervaţie naturală deschisă doar turiştilor, avertizează Asociaţia Forestierilor din România (ASFOR), într-un comunicat de presă transmis, joi, AGERPRES.
„Pentru că beneficiază de această valoroasă resursă – lemnul – şi pentru că există experienţă şi expertiză în exploatarea şi prelucrarea lemnului, România poate progresa economic substanţial punând accentul pe industriile bazate pe lemn. Trebuie să ţinem pasul cu direcţiile de dezvoltare europene şi, în contextul tot mai important al decarbonizării, putem să ne dezvoltăm şi să contribuim la dezvoltarea bioeconomiei UE. Dar pentru împlinirea acestui deziderat, este nevoie de investiţii! ASFOR militează constant pentru creşterea investiţiilor în sectorul forestier şi de prelucrare primară a lemnului. Dacă noi nu aducem lemnul pentru a-l pune la dispoziţia economiei, nu are cine să o facă. Dacă nu beneficiem de programe de investiţii în utilaje, drumuri forestiere, formare profesională şi vom renunţa la exploatarea sustenabilă a lemnului, riscăm să ajungem o rezervaţie naturală deschisă doar turiştilor. Dacă nu vom avea resurse să îngrijim pădurea, aceasta nu îşi va mai putea îndeplini funcţiile sale economice, sociale şi de mediu. Am spus-o de nenumărate ori: non-intervenţia nu înseamnă protecţie! Comunităţile rurale se bazează pe lemn, economia României se bazează pe lemn. Contribuim cu aproape 4% la PIB-ul României, dar fără sprijin şi investiţii contribuţia noastră va scădea”, susţine Ciprian Dumitru Muscă, preşedintele ASFOR.
În viziunea acestuia, în timp ce toate statele UE care au păduri investesc în sectoarele forestiere, în România „din păcate, deocamdată doar se poartă discuţii sterile, la marginea pădurii, de unii care nu pricep nimic din domeniul forestier, dar ştiu că un subiect sensibil poate fi interesant şi atrage capital de imagine”. „Din păcate această atitudine este distructivă pentru pădure, economie şi populaţie”, a adăugat Muscă.
Recent, Direcţia Generală pentru Piaţa Internă, Industrie, Antreprenoriat şi IMM-uri a Comisiei Europene (DG Grow) a organizat un workshop cu tema „Oportunităţi de accelerare a industriilor bazate pe biomateriale”.
Evenimentul s-a axat pe bioeconomia din Uniunea Europeană, cu accent pe produsele pe bază de lemn. De asemenea, au fost abordate teme care ţin de ofertă, disponibilitate şi preţuri ale materiilor prime pe care se bazează bioeconomia şi a fost prezentat Raportul de progres al Strategiei UE pentru bioeconomie.
Unul dintre principalele mesaje transmise a fost că bioeconomia nu mai este doar un sector de nişă, în timp ce reprezentanţii DG Grow au subliniat importanţa crescândă a construcţiilor din lemn, în special în contextul iniţiativei Noului Bauhaus european.
Conform Raportului prezentat, în cifre, valoarea adusă de bioeconomie în UE în anul 2020 a depăşit suma de 665 miliarde euro. Cea mai mare pondere o reprezintă industria alimentară (235,9 miliarde de euro) şi agricultura (191,2 miliarde de euro).
La nivel general, sectorul forestier a adus o contribuţie de 24,5 miliarde de euro, cel de prelucrare a lemnului de 50,7 miliarde de euro, iar producţia de hârtie, de 45,9 miliarde de euro. În plus, aproape 1,5 milioane de angajaţi din UE lucrează în domenii care au folosesc lemnul ca materie primă.