Auditorii UE au identificat cheltuieli eronate de 3,3 miliarde de euro in 2018

Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2

Curtea de Conturi Europeana a constatat intr-un raport publicat marti ca Uniunea Europeana a cheltuit intr-un mod eronat in 2018 peste 3 miliarde de euro (3,3 miliarde), relateaza dpa, informeaza AGERPRES.

Nivelul de eroare estimat in cadrul cheltuielilor pe 2018 a fost de 2,6% din total, mentinandu-se in limitele observate pentru cele doua exercitii anterioare (2,4 % in 2017 si de 3,1 % in 2016), potrivit documentului. Cheltuielile totale ale UE au fost de 156,7 miliarde de euro in 2018, in jur de 1% din venitul national brut pe bloc.

Erori au fost detectate in principal in domeniile de cheltuieli cu risc ridicat, cum ar fi dezvoltarea rurala si coeziunea, in cazul carora platile din bugetul UE sunt efectuate pentru a rambursa costuri suportate de beneficiari. Aceste domenii de cheltuieli fac obiectul unor norme si al unor criterii de eligibilitate complexe, ceea ce este de natura sa antreneze erori, se arata in raportul publicat marti. In cazuri rare, poate fi vorba si de frauda.

Curtea de Conturi europeana noteaza pe de alta parte ca, odata cu sosirea unei noi echipe de conducere in institutiile UE si in urma alegerilor din acest an pentru Parlamentul European, UE se regaseste intr-un moment important, de rascruce, si, in opinia Curtii, trebuie sa profite de aceasta dinamica pentru a obtine rezultate. Bugetul UE nu reprezinta mai mult de 1% din venitul national brut al tuturor statelor membre, deci este vital ca cheltuielile UE nu doar sa respecte normele, ci si sa produca rezultate, subliniaza raportul.

Presedintele Curtii de Conturi Europene, Klaus-Heiner Lehne, a facut apel cu acest prilej la presedinta aleasa a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, sa continue imbunatatirea standardelor de gestiune si transparenta.

“Gratie imbunatatirilor aduse gestiunii sale financiare, UE indeplineste in prezent standarde inalte de raspundere de gestiune si de transparenta in cheltuirea banilor publici. Ne asteptam ca viitoarea Comisie si statele membre sa continue acest efort”, a declarat Klaus-Heiner Lehne. “Inceputul unui nou mandat legislativ si al unei noi perioade de programare constituie pentru factorii de decizie o ocazie unica de a axa politicile si cheltuielile UE pe obtinerea de rezultate si pe crearea unei valori adaugate”, a insistat el.

Curtea atrage de asemenea atentia asupra anumitor provocari carora UE trebuie sa le faca fata in materie de gestiune bugetara si financiara, provocari care au o relevanta deosebita pentru noul ciclu bugetar pe termen lung. Astfel, absorbtia de catre statele membre a fondurilor structurale si de investitii, care reprezinta aproape jumatate din actualul cadru financiar multianual (CFM), ramane scazuta, in pofida unei accelerari in 2018 si a cresterii semnificative a sumelor solicitate in cursul acestui exercitiu prin cereri de plata, se constata in raport.

Comisia trebuie sa ia masuri pentru a evita o presiune inutila la nivelul nevoilor de plata la inceputul noului CFM (2021-2027), presiune care ar putea fi cauzata de cererile de plata amanate din actualul CFM. In plus, cresterea inregistrata la nivelul garantiilor sprijinite de la bugetul UE (92,8 miliarde de euro la sfarsitul anului 2018) amplifica expunerea bugetului UE la risc, aspect pe care Comisia va trebui sa il abordeze in noul CFM.

Reclame home 1
Data curenta: ’14/10/2019’

Related posts

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *