BBC Mundo: Peste 78 milioane tone de recipiente din plastic se produc anual la nivel mondial si marea majoritate se arunca

home camp 0
home camp 0
home camp 0
home camp 0
home camp 0
home camp 0
home camp 0

Peste 78 milioane tone recipiente din plastic se produc anual la nivel mondial, intr-o industrie care valoreaza circa 198 miliarde dolari, si doar o parte dintre acestea se recicleaza, marea majoritate aruncandu-se, conform BBC Mundo, informeaza AGERPRES.

Deseurile din plastic se gasesc in prezent in toate colturile Planetei, de la indepartata Antarctica pana in adancurile oceanului. O serie de campanii si posturi TV atrag atentie asupra ingrijorarii publice legate de aceasta problema. Drept raspuns, guverne, producatori si comercianti au inceput sa ia masuri pentru a face fata valului de deseuri din plastic.

Peste 60 de tari implementeaza legi destinate reducerii utilizarii pungilor din plastic si a altor produse de unica folosinta din materiale similare. Din iulie, Vanuatu, o mica insula din Pacificul de Sud, a devenit primul stat din lume care a interzis pungile de plastic si recipientele din polistiren pentru alimente.

Dar, cat va costa modificarea modului de cumparare a produselor?

Costul schimbarii

O serie de lanturi de supermarketuri, inclusiv multinationalele Tesco si Walmart, au promis sa diminueze cantitatea de ambalaje din plastic in care isi vand produsele.

Producatorii de bauturi racoritoare Coca-Cola si Pepsi, multinationala de alimente si produse de curatenie Unilever, producatorul de alimente Nestle si compania de cosmetice L’Oreal s-au angajat, de asemenea, ca, pana in 2025, toate ambalajele pe care le folosesc sa fie reutilizabile, reciclabile sau degradabile.

Dar, in pofida acestor angajamente, o mare parte a industriei de alimente si bauturi inca incearca sa stabileasca cum sa atinga aceste obiective.

O serie de experti se tem ca, fara o abordare corecta, aceasta urgenta de a elimina materialele plastice va face ca produsele pe care le consumam sa fie mai scumpe.

“Nu este atat de simplu sa spunem ca “plasticul nu e bun”, asa ca utilizam altceva”, avertizeaza Eliot Whittington, director al Programului de politici la Cambridge Institute for Sustainability Leadership, care ii consiliaza pe producatorii de bauturi cu privire la reducerea deseurilor.

“Este vorba de o modificare completa a modului in care utilizam ambalajele produselor. Majoritatea ambalajelor sunt acum utilizate o singura data si apoi se arunca. Trebuie sa renuntam la aceasta si este nevoie de o anumita forma de conducere guvernamentala”, a adaugat Whittington.

Numai in Uniunea Europeana, mai mult de o treime din mancarea care se vinde vine in pachete din plastic. Si fiecare dintre cei 510 milioane rezidenti produc aproximativ 31 de kilograme de deseuri din plastic anual.

Un motiv pentru care plasticul este atat de prezent pe piata este capacitatea sa de a face mult din putin: este nevoie de mai putin material pentru a face o sticla din plastic decat una din sticla.

“Plasticele sunt ieftine, usoare, si adaptabile la multe lucruri”, afirma Susan Selke, director la School of Packaging, Universitatea de Stat din Michigan, SUA.

In urma cu 50 de ani, inainte ca revolutia materialelor plastice sa accelereze, majoritatea bauturilor se vindeau in ambalaje din sticla. In prezent, aproape toate ambalajele sunt facute din plastic rezistent denumit polietilen tereftalat – PET.

Si, desi costul poate varia, in functie de pretul materiei prime si energiei, in general nu este mult mai scumpa fabricarea unei sticle din sticla comparativ cu una din PET: numai 0,01 dolari in plus, conform unor experti.

Insa, in momentul in care producatorul incepe sa transporte produsele in ambalaj din sticla, atunci costul incepe sa creasca. O sticla din plastic pentru racoritoare de 330 ml cantareste circa 18 grame, in timp ce o sticla din sticla poate cantari intre 190 g si 250 g.

Transportul bauturilor in ambalaje mai grele necesita cu 40% mai multa energie, producand mai multe emisii de dioxid de carbon si crescand costul de transport de pana la 5 ori pe sticla.

“In multe cazuri, plasticele sunt mai bune pentru mediul inconjurator decat alternativele”, sustine Selke.

Un raport al Consiliului American de Chimie si al companiei de contabilitate de mediu Trucost estimeaza ca, per total, costurile de mediu ar fi de 5 ori mai ridicate daca industria bauturilor gazoase ar utiliza ambalaje alternative, precum sticla sau aluminiul in loc de plastic.

Intre timp, guvernele incearca sa penalizeze companiile poluatoare cu impozite si taxe pe emisii si acestea ar putea fi platite in final de catre consumatori.

“Costurile alimentelor vor creste, nu exista niciun dubiu in acest sens”, afirma Dick Searle, director executiv al Federatiei Britanice de Ambalaje, care reprezinta aceasta industrie in Marea Britanie.

Valabilitate

Sunt unele persoane care avertizeaza ca, renuntarea la plastic, dupa 70 de ani de utilizare pentru ambalarea alimentelor, ar putea avea consecinte mult mai costisitoare si imprevizibile.

Ceea ce poate parea doar o punga din plastic, infasurata in jurul unei legume este in realitate “o modalitate sofisticata” de a-i prelungi durata de viata.

“Cred ca lumea subestimeaza beneficiile plasticelor pentru a reduce deseurile de alimente”, afirma Anthony Ryan, profesor de chimie si director al centrului Grantham pentru Viitor Durabil al Universitatii Sheffield, Marea Britanie.

Invelisul utilizat la castraveti, de exemplu, poate dubla durata de viata a legumei, ceea ce permite sa stea la frigider pana la 15 zile si reduce la jumatate deseurile alimentare. Un castravete fara acest ambalaj va rezista numai doua zile la o temperatura ambientala si 9 zile la frigider.

La randul sau, carnea cumparata in ambalajul de polistiren acoperit cu pelicula din plastic rezista intre 3 si 7 zile, iar in ambalaj de plastic in vid poate fi pastrata pana la 45 de zile.

Fructele si legumele delicate, de asemenea, se pastreaza mai bine in ambalaje din plastic. S-a constatat ca, daca se pun strugurii in cutii individuale din plastic se reduce cu 75% procesul de degradare. Punerea ardeilor intr-o punga cu o atmosfera modificata poate extinde durata de viata de la 4 zile la 20 de zile, potrivit Asociatiei de Ambalaje Flexibile.

Extinderea duratei de valabilitate a alimentelor poate reduce in mare masura deseurile alimentare, care, la nivel global, sunt estimate la circa 1 trilion de dolari pe an, cosutir care, in mare parte, cad in sarcina producatorilor si comerciantilor.

Bioplasticele

In acest context, poate nu ar avea sens interzicerea in totalitate a materialelor plastice si o solutie ar putea fi imbunatatirea acestora.

“Sunt tot mai multe companiile care reinventeaza materialele plastice cu aditivi care le ajuta sa se descompuna sau produs plastice biodegradabile”, afirma Eliot Whittington.

Acestea se refera la industria in crestere de bioplastice, care utilizeaza amidon sau proteine in plastice, cum am fi trestia de zahar. Unele dintre aceste bioplastice nu sunt biodegradabile, dar altele, precum acidul polilactic (PLA), se pot descompune in timp si unele devin compost, ceea ce inseamna ca se dezintegreaza total in loc sa se transforme in particule de microplastice.

Insa, productia de bioplastice este mai costisitoare

O cutie de hamburgeri din trestie de zahar este de aproape doua ori mai scumpa fata de una din polistiren. O furculita biodegradabila de unica folosinta facuta din amidon este de 3,5 ori mai scumpa decat una din plastic alb de baza.

Exista insa si o anumita rezistenta la utilizarea generalizata a materialelor biodegradabile.

“Bioplasticele, precum PLA, sunt un mare poluator pentru reciclarea traditionala”, afirma Dick Searle.

Surprinzator, ca urmare a cresterii pretului petrolului, plasticul reciclat este in realitate mai ieftin decat plasticul “virgin” facut din petrol. O tona de PET virgin costa in jur de 1.300 dolari, in timp ce una de PET reciclat costa numai 208 dolari.

Contaminarea plasticului PET cu PLA poate face ca sticla rezultata sa fie de calitate mai slaba si neconforma pentru utilizare, ceea ce inseamna ca tot lotul trebuie aruncat.

Pe masura ce producatorii incearca sa introduca plastice mai ecologice si biodegradabile, riscul de a le amesteca cu plasticele conventionale va creste, ceea ce ar putea majora costul materialelor reciclate.

Este o problema ce va necesita noi forme de identificare, clasificare si tratare a materialelor plastice cand se arunca pentru a garanta ca materialele biodegradabile sunt tinute separat de cele ce pot fi reciclate.

Mai mult plastic utilizat

Anthony Ryan vede alte probleme in utilizarea generalizata a ambalajelor biodegradabile.

“Se trateaza simptomele si nu boala”, afirma el. “Daca boala este societatea noastra “de unica folosinta”, a face ca ambalajele sa fie biodegradabile nu face altceva decat sa incurajeze populatia sa genereze mai mult gunoi”.

In schimb, acesta sugereaza alta solutie: a folosi mai mult plastic. Pentru a ambala alimentele “se poate imparti o singura piesa de polietilena mai groasa”.

El considera ca a face materialele plastice mai durabile ar putea ajuta la rezolvarea problemei actuale a deseurilor care ne distrug Planeta. In loc de a interzice materialele plastice complet, el propune reutilizarea ambalajelor pe care in prezent le aruncam.

Programele de depozitare si refolosire ca cel in care sticlele de plastic sunt returnate in schimbul unei sume de bani si apoi reumplute, se afla in uz in Finlanda, Germania, Danemarca si parti din Australia.

Cu toate acestea, potrivit analizelor Comisiei Europene, aceste programe pot fi de pana la 5 ori mai scumpe decat utilizarea ambalajului o data si apoi aruncarea lui.

Insa, Forumul Economic Mondial a constatat ca masurile inovatoare de refolosire si reincarcare pot reduce costurile de ambalare cu cel putin 8 miliarde dolari pe an.

Si, cum multe tari incearca sa introduca legi care impun noi taxe pe pungile de plastic si interzic anumite tipuri de recipiente de unica folosinta, optiunile de reincarcare si reutilizare pot deveni mai atractive.

Pentru Claire Waluda, ecologist British Research Antarctica, a carei echipa monitorizeaza nivelurile de deseuri din plastic in Georgia de Sud, merita sa platim pretul efectuarii acestor modificari.

“Vedem ca albatrosii isi hranesc puii cu plastic”, afirma ea “Orice lucru care poate reduce cantitatea de deseuri din plastic din natura este un pas in directia corecta”.

Print Friendly, PDF & Email
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2

Related posts

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Reclame home 1
Reclame home 1