Principalul eveniment al perioadei s-a desfășurat vineri, când BNR a decis să majoreze dobânda de politică monetară de la 4,75 la 5,50%/an.
Creșterea anuală a prețurilor la peste 15% a necesitat intervenția BNR. În comunicatul de presă care a urmat deciziei, banca centrală anticipează ca inflația „să cunoască fluctuații minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, dar relativ alertă ulterior, coborând la finele orizontului prognozei ușor sub punctul central al țintei”.
În acest sens, analiștii Băncii Transilvania previzionează o încetinire a ritmului de creștere iar „BNR va majora rata de dobândă de politică monetară până la 6% la final de 2022”, la ultimele două ședințe programate ale Consiliului de Administrație.
La finalul perioadei, când s-a desfășurat ședința de politică monetară, dobânzile interbancare au stagnat și s-au menținut la valori care se înregistrau în februarie 2010.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 8,11 la 8,12%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 8,23% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, s-a oprit la 8,34%.
Miercurea trecută, cursul euro a fost stabilit la 4,9252 lei, minimul ultimului an, dar a urcat la finalul perioadei la 4,9264 lei, într-o ședință în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,924 – 4,928 lei, cu închiderea la 4,926 lei.
De la începutul anului leul este stabil față de euro, cunoscând chiar o apreciere de circa 0,4%. Performanța monedei cehe este mai bună cu un câştig de 1,0%, iar cea poloneză s-a depreciat cu 3,3%, în timp ce tensiunile dintre Budapesta șI Bruxelles în privința fluxului de fonduri europene către Ungaria au făcut ca forintul să piadă circa 9%.
Euro a avut o tendință descendentă de la jumătatea săptămânii, urmare a tensiunilor geopolitice apărute în jurul Taiwanului. La finalul ei, economia Statelor Unite a demonstrat că este una solidă. Rata șomajului a revenit la 3,5%, nivel care se înregistra înainte de pandemie, în iulie fiind create 528.000 locuri de muncă, număr dublu față de ceea ce se anticipa. În aceste condiții, euro a scăzut de la aproape 1,03 dolari, la 1,0142 dolari, piețele americane închizând vineri la 1,0182 dolari.
În piața locală, cursul monedei americane a fluctuat în culoarul 4,8019 – 4,8348 lei iar media de vineri a fost stabilită la 4,8175 lei.
Moneda elvețiană a avut o evoluție stabilă față de cea unică, iar cursul a fluctuat în piața locală între 5,0389 și 5,0605 lei, cel de vinei fiind stabilit la 5,0450 lei.
Banca Angliei a anunțat joi, la finalul ședinței sale de politică monetară, majorarea ratei de referință la 1,25%, cel mai ridicat nivel începând cu 2009. Totodată, a fost specificat faptul că Regatul Unit ar putea să intre în recesiune din trimestrul patru al acestui an, ceea ce a făcut ca media să scadă vineri la 5,8439 lei.
Prețul gramului de aur a crescut de la 273,3625 la 276,7076 lei iar metalul galben a urcat vineri la 1.767 – 1.793 dolari.
În urmă cu o săptămână, bitcoin a urcat până la 24.400 dolari, maxim al ultimelor aproape două luni. În perioada analizată criptomoneda a fost stabilă iar cotațiile s-au mișcat în culoarul 22.500 – 23.500 dolari. Ether a fluctuat în culoarul 1.550 – 1.740 dolari.
Analiza cuprinde perioada 1 – 5 august
Secțiunea pentru atașamente