În satul tradițional existau anumite credințe legate de Boboteaza. Spre exemplu, de Bobotează nimeni nu spală rufe, apa sfințită luată acum are puteri miraculoase, fiind o apă care nu se strică niciodată. Fiecare membru al casei bea din apa sfințită pentru a fi ferit de boli și de rele. Dacă în ziua de Bobotează vom avea vreme frumoasă atunci anul va fi unul bogat. Sunt numai o parte din credințele populare care se leagă de această sărbătoare. Despre alte obiceiuri legate de Bobotează ne-a vorbit Janeta Ciocan, etnolog.
„În fiecare sat, în ziua de 6 ianuarie, după liturghia de la biserică, se ieșea afară din biserică de obicei la fântâna satului sau la apă curgătoare importantă din zonă și acolo se făcea sfințirea apelor. Tot de acolo își luau oamenii apă pentru animale. Apoi preotul pleca cu crucea trecând pe la fiecare casă din sat. Pentru că exista credința că în ultima casă în care preotul va poposi cineva va muri în acel an preotul pleca în fiecare an din alt punct al satului. Preotul era așteptat cu multă bucurie. Fetele încercau să vadă dacă se vor căsători în acel an, puneau fire de busuioc sub prag, preotul călca cu grijă ca nu cumva să le zdrobească prea tare și după ce preotul pleca busuiocul era pus la sân, pentru că se credea că le va face atrăgătoare. Se punea și seara sub pernă pentru a-și visa ursitul. În anumite zone se făcea și acea turtă sărată și noaptea să vină ursitul să le dea apă, obicei care există și de Sfântul Andrei. Apoi, nicio casă nu rămânea nevizitată de preot, nesfințită. Nu se aruncă gunoiul din casă până trece preotul. Niciodată nu aruncai gunoiul spre soare”, ne-a spus Janeta Ciocan.
Mai multe în VIDEO-ul de mai jos
Dragoș HOJDA