Bogdan Burcea: e o perioadă de tranziție pentru echipa națională

Reclame home general
Reclame home general
Reclame home general
Reclame home general
Reclame home general
Reclame home general

În dimineața de după înfrângerea grea cu Croația – un meci la finalul căruia energia și optimismul echipei naționale au lăsat loc întrebărilor apăsătoare despre structura de rezistență, despre șarpanta acestui grup format pentru Campionatul European -, antrenorii Bogdan Burcea și Robert Licu au răspuns, în de-acum obișnuitul format online, întrebărilor jurnaliștilor români, informează lead.ro.

După trei meciuri în creștere și 45 de minute bune cu Norvegia, ce n-a mers cu Croația?

Trebuie să recunoaștem, suntem al patrulea adversar la rând depășit de Croația din punct de vedere al spiritului de care au dat dovadă și al unității de grup. Nu cred că vreunul din adversarii pe care i-a întâlnit în grupă, sau România ieri, era sub sau peste valoarea Croației, net. Însă spiritul e ce ne-a lipsit ieri. Deși fetele erau încrezătoare înainte de meci, ca și noi de altfel. Însă s-a dovedit că nu a fost de ajuns acest lucru, am clacat, jocul nostru, atât defensiv, cât și ofensiv, a fost din păcate lipsit de consistență.

Practic, nu am arătat nimic care să ne facă să sperăm la un rezultat pozitiv, așa cum am făcut-o în meciurile anterioare, unde chiar dacă atacul nu a funcționat la un nivel foarte bun, pe alocuri ne-am autodepășit în apărare și cred că acest lucru ne-a și adus în grupele principale.

Abordarea de ieri nu a arătat niciunul din cele două lucruri care ne-au adus până aici: unitatea și apărarea. Dimpotrivă, am sesizat o stare de agitație, pe care din păcate nu am reușit nici la pauză să o punem la punct, iar rezultatul e nefast, nedorit, însă real.

Sunt așteptări prea mari față de ce poate echipa României acum?

Spuneam acum două zile că aceste sportive ne-au obișnuit cu rezultate și cu un nivel foarte bun. E normal ca așteptarile să fie mari din partea tuturor. Trebuie să admitem totuși că este apogeul unei generații, o generație care ne-a adus rezultate deosebite, și merită felicitări și aprecierea tututror pentru asta.

Și la acest turneu final, indiferent de condiții, nimeni dintre noi nu s-a prezentat aici să piardă, să scriem sau să rescriem istorii sau recorduri negative. Însă, dacă ne uităm în viitor, ca să oferim o perspectivă, trebuie să începem o reconstrucție, să regirăm aceste tinere jucătoare, altfel nu va exista viitor cu prezențe la următoarele turnee finale.

Însă cred că România are această putere, chiar dacă avem resurse limitate din punct de vedere uman, eu cred că încă sunt niște jucătoare care vin din urmă, au arătat la meciurile anterioare, în aceste patru meciuri, însă trebuie să avem răbdare, să avem încredere în ele, să le ajutăm, să facem tot posibilul ca ele să joace, să evolueze la cluburi, să crească în valoare, după care în mod sigur rezultatele vor apărea și la echipa națională.

Ce îl preocupă cel mai mult după meciul de ieri, ce e important de făcut zilele următoare?

Cred că mentalul, și apoi să impunem anumite lucruri pe teren. Este foarte greu, se vede cu ochiul liber că nu am reușit înainte, în pregătire, să facem tot ceea ce n-am dorit, să acoperim din punct de vedere tactic tot ce-ar fi trebuit sau se impunea prin prezența noastră aici, însă cred că mentalul, mai ales acum, în aceste momente dificile pentru ele, e important.

E important să le subliniem lucrurile bune, chiar dacă sunt puține. Trebuie îndemnate în continuare să ridice fruntea sus, să se autoevalueze corect din punct de vedere al prestației și să facem tot posibilul ca astfel de evoluții, cel puțin din punct de vedere al spiritului și al unității, să nu mai apară în următoarele meciuri.

Are handbalul românesc o problemă, dincolo de contextul actual?

S-a întâmplat și la echipe mai mari, e o perioadă de tranziție pentru echipa națională. Eu zic că mult mai devreme se impuneau anumite reguli, în România, pentru a putea să susținem jucătoarele care sunt în vederile echipei naționale.

Reconstrucția, vezi Olanda sau alte țări, e foarte grea, trebuie să fie te duci la rezultat până în ultima clipă și să mizezi pe aceiași oameni, fie să începi de undeva, prin a îndruma jucătoarele să aleagă echipe unde să poată evolua, unde să poată crește în valoare, apoi să le promovezi la echipa națională.

Trebuie început de undeva. E un lucru pe care trebuie să-l admitem, sunt sportive – cum sunt Cristina Neagu, Eliza Buceschi – care au deja foarte multe turnee finale, și-au făcut datoria, încearcă în continuare să ajute echipa, clar. Însă trebuie să creștem și viitoarea echipă națională, să o construim. Cu toții, tot ceea ce implică acest fenomen în România.

FOTO s.iw.ro

Print Friendly, PDF & Email
Reclame home 3

Related posts

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *