Procurorul general interimar Bogdan Licu a cerut, luni, ajutorul ministrului Justitiei, Ana Birchall, pentru modificarea legislatiei privind combaterea furtului calificat, sustinand ca este necesara eliminarea posibilitatii impacarii partilor, avand in vedere ca aceasta masura nu a condus la reducerea infractionalitatii, informeaza AGERPRES.
„In cursul zilei de azi, 7 octombrie 2019, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ), Bogdan Dimitrie Licu, a solicitat ministrului Justitiei, Ana Birchall, sprijin in initierea adoptarii unei modificari legislative care sa permita o combatere mai eficienta a criminalitatii in materia furtului calificat. Solicitarea procurorului general al PICCJ este intemeiata pe analiza si verificarile pe care le-a dispus anterior si care au dus la concluzia ca este necesara eliminarea posibilitatii impacarii pentru infractiunea prevazuta de art. 229 alin. (1) si alin. (2) lit. b) si c) Cod penal, avand in vedere ca masura nu a condus la reducerea infractionalitatii, in perioada de referinta, 2013-2019, in care a fost in vigoare textul alin. (2) al art. 231”, se arata intr-un comunicat al Parchetului General.
Potrivit datelor statistice privind infractiunea de furt calificat, numai in primul semestru al acestui an, la nivelul Ministerului Public s-au adoptat solutii de clasare in 3.932 cauze prin impacarea partilor, iar in alte 604 prin retragerea plangerii prealabile, acestea depasind cu mult numarul inculpatilor trimisi in judecata pentru aceasta infractiune in semestrul I 2019, respectiv 2.871, indica sursa citata.
„Astfel, se observa ca se inregistreaza o tendinta de scadere continua a numarului inculpatilor trimisi in judecata, mai mica insa decat a procentului de crestere a numarului solutiilor de clasare prin impacarea partilor si retragerea plangerii prealabile. Prin urmare, criminalitatea in materie nu a scazut, insa s-a redus fermitatea reactiei sistemului judiciar fata de acest fenomen”, explica Parchetul General.
Procurorii sustin ca modalitatile de furt calificat pentru care legiuitorul a prevazut ca impacarea partilor inlatura raspunderea penala sunt foarte grave si releva un grad ridicat de pericol social al infractorului (intr-un mijloc de transport in comun; in timpul noptii; de o persoana mascata, deghizata sau travestita; prin efractie, escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase; prin scoaterea din functie a sistemului de alarma ori de supraveghere, prin violare de domiciliu sau sediu profesional; de o persoana avand asupra sa o arma), nejustificand o asemenea posibilitate.
„Cunoscand ca actiunea de urmarire penala a statului va fi impiedicata de impacare, persoana in cauza este efectiv incurajata sa comita fapta intrucat riscul de a suporta o sanctiune este mult redus. Printr-o astfel de masura se incurajeaza comiterea faptelor de furt prin modalitatile descrise anterior cu consecinte negative in ceea ce priveste siguranta persoanelor. Trebuie avut in vedere ca in momentul in care autorul este surprins de partea vatamata in timpul comiterii faptei, pentru asigurarea scaparii, acesta poate folosi violenta, fapt de natura a conduce in final la ranirea victimei infractiunii de furt sau chiar a uciderii acesteia, putand, constitui, astfel, germenii marii infractionalitati (talharie, omor).
Nu in ultimul rand, mentionam ca, in multe situatii, retragerea plangerii sau impacarea partilor nu reprezinta acordul de vointa neconditionat al acestora, ci este urmarea presiunilor autorului faptei, familiei acestuia sau persoanelor din anturajul lui pentru a se sustrage rigorilor legii penale. In astfel de situatie, organele statului sunt in imposibilitatea de a combate astfel de manifestari, in special in cazul in care acestea nu imbraca forma unor amenintari sau violente directe, fiind doar intimidari, de natura a convinge persoana vatamata”, sustine PICCJ.
