bRomânia nu a mai desenat pe hartă, din 2016, cu diferite carioci de diverse culori, drumurile şi infrastructura de transport care se implementează în acest moment prin Masterplanul General de Transport, a declarat, joi, într-o conferinţă de specialitate, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, informează AGERPRES.
„În ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii, am pornit la drum din 2016, când Guvernul Cioloş a adoptat Masterplanul General de Transport al României. Astăzi, ca document strategic, este folosit atât în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cât şi în cadrul Politicii de Coeziune. Din acel moment, România nu a mai creionat, nu a mai desenat pe hartă cu diferite carioci, de diferite culori, drumurile şi infrastructura de transport care se implementează în acest moment. Dimpotrivă, pe baza acelui document strategic suntem astăzi în situaţia în care fondurile europene merg pe destinaţiile prevăzute în Masterplanul General de Transport. Tot la fel de bine, o să avem Masterplanurile regionale de sănătate, pentru că sunt o condiţie pentru accesarea banilor în Politica de Coeziune şi uşor-uşor aceste constrângeri pe care le avem pentru utilizarea fondurilor europene ne pun pe direcţia bună”, a afimat Boloş.
Demnitarul a menţionat, totodată, că România are surse de finanţare importante care nu se limitează doar la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
„România are această importantă resursă financiară în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi discutăm de aproximativ 30 de miliarde de euro. Să nu uităm că mai avem pe lângă acest buget încă unul dedicat Politicii de Coeziune, unde România are alţi 43 de miliarde de euro pentru dezvoltare şi mai ales pe componenta de dezvoltare a infrastructurii. Apoi, avem un alt buget care este alocat Politicii Agricole, unde avem 19 miliarde de euro şi desigur mai avem banii care ne sunt alocaţi în Fondul pentru Tranziţie Justă, de mai mici dimensiuni, pe care România încearcă să îi aşeze pe direcţiile strategice de dezvoltare şi de investiţii, în această perioadă, pentru ca să putem ajunge la ceea ce ne dorim atât pe componenta de dezvoltare a infrastructurii, dar mai ales pentru modernizarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de locuire şi de viaţă ale oamenilor. PNRR nu este singurul document strategic pe care îl avem pentru ceea ce înseamnă utilizarea banilor europeni. Dacă discutăm despre autorităţile locale, la nivel local avem un alt rând de strategii, cel al planurilor de mobilitate urbană. Se nasc aceste nuclee de dezvoltare urbană pentru România care sunt extrem de importante şi care ne pune pe un nou drum, acela al gândirii şi dezvoltării metropolitane”, a subliniat ministrul de resort.
Acesta a dat ca exemplu de dezvoltare metropolitană oraşul Cluj-Napoca, unde vor fi derulare două proiecte importante, respectiv construcţia Centurii Metropolitane şi proiectul de metrou.
„Recent, am dat exemplul Clujului care prin cele două proiecte – Centura Metropolitană şi implementarea proiectului de metrou – se va dezvolta, astfel încât echilibrarea a dezvoltării urbane în România şi apariţia acelui oraş cu un milion de locuitori să devină o realitate. În acest fel, discutăm de o competiţie în ceea ce înseamnă asigurarea de servicii publice fără ca ele să rămână concentrate doar în Municipiul Bucureşti”, a spus Marcel Boloş.