Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este foarte granulat şi se implementează cu destul de mare greutate, din cauza numărului mare de jaloane şi ţinte, peste 500, pe care le avem îndeplinit, a declarat, luni, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Ioan Boloş, într-o conferinţă de specialitate, informează AGERPRES.
Oficialul a precizat că prima cerere de plată a României din PNRR, în valoare de 3 miliarde de euro, va fi depusă pe data de 31 mai 2022.
„În ceea ce priveşte întârzierile, într-adevăr le avem, dar parcă fiecare perioadă de programare nu a fost pentru o lecţie învăţată, ci am repetat aceleaşi greşeli cu impact negativ asupra absorbţiei de fonduri. Pe de o partea, avem PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, n.r.) care se implementează cu destul de mare greutate, din cauza numărului mare de jaloane şi ţinte pe care le avem în cadrul acestuia. Acesta este foarte granulat şi are un număr de peste 500 de jaloane, ceea ce face munca noastră uneori aproape imposibilă. Chiar acum suntem în curs de adunare a documentelor pentru cererea de plată numărul 1 a României, în valoare de 3 miliarde de euro. Colegii mei şi eu împreună cu ei suntem aici aproape 24 de ore din 24 pentru ca să putem să depunem prima noastră cerere de plată, pe data de 31 mai şi să ne putem încasa banii”, a afirmat Boloş.
Conform ministrului de resort, o altă sursă de finanţare importantă pentru România este prin Politica de Coeziune, considerată „mult mai grea, dar mult mai sănătoasă”.
„Pe Politica de Coeziune avem 30,4 miliarde de euro şi o cofinanţare de 13 miliarde de euro, un buget imens. Componenta de grant este de 30 de miliarde de euro, spre deosebire de PNRR. Sigur că Politica de Coeziune este mult mai grea, dar este mult mai sănătoasă din punct de vedere al implementării şi al finanţării de proiecte mari. Pe Politica de Coeziune am trimis acordul de parteneriat, după ce am preluat mandatul de ministru al Fondurilor. Sperăm ca, în prima parte a lunii iulie, să avem aprobarea din partea Comisiei (Europene, n.r.). Am trimis până acum două programe operaţionale din totalul de 16. Lunile mai şi iunie sunt luni de foc, pentru că ne-am propus ca toate cele 16 programe operaţionale ale Politicii de Coeziune să fie transmise la Comisie în vederea aprobărilor, prin decizie, şi accesării lor din toamnă de către beneficiari”, a menţionat oficialul.
Reprezentanţi ai mediului de afaceri din România au participat, luni, la conferinţa cu titlul „Branduri româneşti – Made in Romania, post criză”.