Camera Deputatilor a adoptat, marti, modificarile la cele trei legi ale Justitiei – 304/2004 privind organizarea judiciara, 303/2004 privind statutul magistratilor si 317/2004 privind functionarea si organizarea CSM, informeaza AGERPRES.
Modificarile la Legea 304/2004 au fost adoptate cu 182 de voturi „pentru”, 91 „impotriva” si o abtinere. Votul in cazul Legii 303/2004 a fost: 190 „pentru”, 98 „impotriva” si doua abtineri, iar in cazul Legii 317/2004 – 189 de voturi „pentru”, 101 „impotriva” si doua abtineri.
Presedintele Comisiei speciale pentru legile Justitiei, Florin Iordache, a afirmat ca modificarile aduse pun in acord prevederile acestor acte normative cu deciziile Curtii Constitutionale.
Reprezentatii Opozitiei au criticat modul rapid de adoptare a celor trei legi, procedura, precum si modificarile facute.
„PNL va contesta la CCR aceasta maniera prin care dumneavoastra votati, prin majoritatea pe care o aveti, legile Justitiei. Legea care scoate presedintele din procedura de numire a magistratilor, prin care scoateti la pensie 2.500 de magistrati si salvati dosare”, a anuntat liderul grupului liberal, Raluca Turcan.
Prin modificarile aduse Legilor 303/2004 si 317/2004, CSM primeste atributiile de numire si revocare a conducerii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele Romaniei fiind eliminat din procedura.
Legea 303/2004 a fost modificata in sensul ca presedintele Romaniei nu poate refuza numirea in functie a judecatorilor si procurorilor stagiari. Legea prevedea ca presedintele Romaniei poate refuza o singura data numirea judecatorilor si procurorilor stagiari, iar refuzul motivat se comunica de indata Consiliului Superior al Magistraturii.
De asemenea, tot la Legea 303/2004, a fost eliminata implicarea comisiilor speciale parlamentare pentru controlul activitatii serviciilor de informatii in verificarea declaratiei olografe date de magistrati pe propria raspundere, potrivit legii penale, din care sa rezulte ca nu au fost si nu sunt lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informatii.
Functiile de judecator, procuror, magistrat-asistent si asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte functii publice sau private, cu exceptia functiilor didactice, din structurile autoritatii judecatoresti, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspectiei Judiciare, Institutului National al Magistraturii si Scolii Nationale de Grefieri, precum si din cadrul Ministerului Justitiei, au mai stabilit parlamentarii, modificand textul referitor la incompatibilitati.
O alta modificare a Legii 303/2004 a fost eliminarea articolului care prevedea ca judecatorul sau procurorul poate fi numit in functia de membru al Guvernului.
A fost redefinita eroarea judiciara. „Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea judecatorilor si procurorilor care, chiar daca nu mai sunt in functie, si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta”, prevede textul adoptat.
De asemenea, Legea 317/2004 a fost amendata in sensul ca informatiile privind statutul judecatorilor si procurorilor, organizarea judiciara si a CSM, precum si cele legate de cooperarea institutionala devin informatii de interes public.
Sectia de procurori din cadrul CSM aproba propunerea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte, a procurorului sef al DNA si a procurorului sef al DIICOT de infiintare si desfiintare a sectiilor in cadrul parchetelor, mai prevede textul adoptat.
Potrivit modificarilor aduse la Legea 304/2004, s-a revenit la forma aflata in vigoare la articolul 2 – „Justitia se realizeaza prin urmatoarele instante judecatoresti: a) Inalta Curte de Casatie si Justitie; b) curti de apel; c) tribunale; d) tribunale specializate; e) instante militare; f) judecatorii” si a fost reformulat articolului privind Sectia pentru investigarea infractiunilor din Justitie.
Conform textului adoptat, „Sectia pentru investigarea infractiunilor din Justitie incepe sa functioneze in termen de 3 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Cauzele de competenta Sectiei pentru investigarea infractiunilor din Justitie inregistrate la orice structura de Parchet si nesolutionate pana la data la care Sectia este operationala se inainteaza spre solutionare Sectiei pentru investigarea infractiunilor din Justitie, de indata ce aceasta este operationala”.
Camera Deputatilor este prima sesizata, Senatul este for decizional.