CĂMINE-SPITAL – Moartea a 239 de copii de la Sighet este cercetată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului

La jumătatea lunii octombrie, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc va publica rezultatele investigaţiei speciale privind decesul a 427 de copii care au trăit în Căminul-spital nr. 4 Plătăreşti, din judeţul Călăraşi. Mai mult, experţii IICCMER investighează moartea a 2207 de copii, prin înfometare, condiţii improprii de viaţă şi lipsirea de asistenţă medicală în 4 din cele 26 de cămine-spital care au funcţionat pe teritoriul RSR până în 1990. Conform raportului amintit, experții IICCMER investighează moartea a 2.207 de copii, prin înfometare, condiții improprii de viață și lipsirea de asistență medicală în 4 din cele 26 de cămine-spital care au funcționat pe teritoriul RSR până în 1990.

„Au fost depuse două sesizări penale vizând crime sistemice și sistematice comise de către statul român împotriva minorilor instituţionalizaţi din căminele-spital Chigid, Sighetu Marmaţiei, Păstrăveni şi Spitalul de Neuropsihiatrie Infantilă Siret. Pentru fundamentarea plângerilor au fost acumulate dovezi constând în rămășițe umane, evidențe contabile, certificate de deces, însemnări oficiale în diverse registre și interviuri (Cighid 143 decese, Sighetu Marmaţiei 239 decese, Păstrăveni 394 decese, Siret 1.531 decese). Cercetările rămân deschise şi pentru celelalte centre. Pentru Căminul-spital nr. 4 Plătăreşti au fost contabilizate până în prezent 427 de decese, în timp ce pentru Moreni Ţuicani s-a ajuns la peste 350 de decese înregistrate. În Căminul-spital Cighid din Județul Bihor, pe parcursul a aproximativ doi ani, dintr-un efectiv de 195 de copii internaţi, şi-au pierdut viaţa nu mai puţin de 160, ceea ce înseamnă o rată de mortalitate de 80% din efectivul de copii. Experții IICCMER estimează că numărul copiilor morți prin înfometare, lipsă de asistență medicală și condiții improprii de viață depășește 15.000. În căminele-spital erau internați copii ai căror părinţi erau decedaţi, necunoscuţi, cei care necesitau îngrijire specială ce nu le poate fi asigurată în familie sau cei a căror dezvoltare fizică, morală sau intelectuală ori a căror sănătate era primejduită în familie”, se precizează în raportul amintit.

„În următoarele 6 luni, IICCMER are ca obiectiv editarea şi publicarea a zece titluri din domeniul istoriei comunismului, alături de editurile partenere, dar şi organizarea unor serii de conferinţe naţionale, printre care amintim „Comunismul românesc” (eveniment organizat în parteneriat cu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” şi Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti), „Naşterea ştiinţei despre om în România comunistă” (realizată în parteneriat cu profesorul Marius Turda, Universitatea Oxford, Marea Britanie) – o conferinţă prin care propunem deschiderea unor noi direcţii de cercetare pe tema eugeniei şi „Reţeaua memoriei” – unde vor fi reprezentanţi ai unor instituţii din ţară care se dedică istoriei comunismului, dar şi din străinătate, care au experienţă deosebită în muzeificarea şi deschiderea către public a spaţiilor dedicate totalitarismului şi susţinerii drepturilor omului.

La IICCMER, începând cu această toamnă, vom lansa şi un Podcast. Se va numi „Combinatul de Istorie”, va avea o serie de 10 episoade audio şi alături de invitaţi (istorici, cercetători, actori, medici, profesori) vom dezbate teme legate de istoria comunismului: artă, cultură, sănătate, industrializare, alimentaţie etc”, precizează instituția amintită.

De asemenea, în perioada 3-15 octombrie 2022 va fi reluată şi campania de investigaţii arheologice „Memoria materială a represiunii din perioada comunistă: Canalul Dunăre-Marea Neagră”: „Cercetarea din această perioadă a surprins dimensiunea materială a debutului edificării în cărămidă a spaţiului concentraţionar, conturând o imagine a fostelor colonii de muncă forţată care se suprapune doar parţial peste informaţiile din documentele oficiale şi descrierile din lucrările memorialistice”.

„Anul acesta IICCMER va publica realizarea interviurilor din dosarul „Frontieriştii”. În săptămâna 19-23 Septembrie, cercetătorii IICCMER se vor deplasa în judeţul Timiş, unde vor culege mărturii privind abuzurile comise asupra celor ce au încercat trecerea ilegală a frontierei înainte de 1989. Cercetarea de teren va cuprinde punctele cele mai fierbinţi ale liniei de frontieră cu fosta Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Anul se va încheia cu o serie de activităţi privind comemorarea victimelor Revoluţiei din decembrie 1989, activităţi de tip memorialistic, prin care ne vom adresa publicului larg, organizând evenimente stradale, conferinţe, proiecţii video şi expoziţii de fotografie”, concluzionează Institutul amintit.

FOTO IICCMER

Dragoș HOJDA

Distribuie articolul
Adaugă un comentariu