Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, miercuri, sesizarea Avocatului Poporului asupra ordonanţei de urgenţă a Guvernului prin care se reglementează cuantumul amenzilor pe perioada stării de urgenţă, au precizat, pentru AGERPRES, surse din CCR.
Avocatul Poporului a formulat excepţie de neconstituţionalitate cu referire la două articole din OUG 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, precum şi cu privire la prevederi din OUG 34/2020, care modifică OUG 1/1999.
În opinia Avocatului Poporului, prevederile art. 14 lit. c indice 1) – f) din OUG 1/1999 sunt neconstituţionale, întrucât permit preşedintelui României să legifereze în domenii pentru care Legea fundamentală cere intervenţia legiuitorului primar sau a celui delegat prin modificarea unor legi organice şi prin restrângerea efectivă a exerciţiului drepturilor omului.
Reprezentanta Ministerului Public a arătat, miercuri, în faţa judecătorilor constituţionali că este vorba de competenţe „legate” ale preşedintelui şi ale Parlamentului – preşedintele a decretat instituirea stării de urgenţă şi a solicitat aprobarea Parlamentului, care a încuviinţat măsura şi apoi prelungirea ei.
Avocatul Poporului a mai apreciat în sesizare că art. 28 din OUG 1/1999, cu modificările şi completările ulterioare, este formulat într-un mod atât de general, încât normele legale sunt lipsite total de previzibilitate şi claritate, ceea ce determină imposibilitatea destinatarului legii, şi anume persoana care ar încălca prevederile art. 9 din OUG 1/1999, de a-şi stabili conduita de urmat, în lipsa unei descrieri riguroase a unei fapte contravenţionale.
„Prevederile aticolului 9 şi ale aticolului 28 din OUG 1/1999, pe lângă această obligaţie mult prea generală de a respecta anumite norme, stabilesc şi sancţiuni contravenţionale fără a oferi minime criterii în aplicarea acestora, în mod diferenţiat. În acest context, sunt create premisele unei interpretări subiective şi discreţionare de către agenţii constatatori a normelor legale, (…) în lipsa unor repere obiective de apreciere şi a unei fapte individualizate. Or, această manieră generală de legiferare aduce atingere unor principii constituţionale, printre care principiul legalităţii, care presupune existenţa unor norme de drept precise şi previzibile în aplicarea lor”, a explicat reprezentanta Avocatului Poporului, Ileana Frimu, în cadrul şedinţei publice a CCR.
Pe de altă parte, a spus Frimu, lipsa definirii conţinutului constitutiv şi juridic al faptelor ce constituie contravenţii, în afara unor criterii obiective, va pune contravenientul în situaţia să-şi demonstreze nevinovăţia prin faptul că nu a săvârşit fapta respectivă, care nu este descrisă în mod concret în niciun act normativ.
Reprezentanta Ministerului Public a susţinut că reglementarea acestor contravenţii trebuie analizată „prin filtrul situaţiei de excepţie”, şi anume starea de urgenţă.