CCR: Aprecierea oportunitatii masurilor de amnistie si gratiere colectiva ori individuala revine Parlamentului, respectiv presedintelui

Reclame home 1
Reclame home 1
Reclame home 1
Reclame home 1

Aprecierea oportunitatii masurilor de amnistie si gratiere colectiva ori individuala revine Parlamentului, respectiv presedintelui Romaniei si nu poate fi impusa o interdictie generala de acordare a acestora in privinta anumitor infractiuni, se arata intr-un comunicat de presa al CCR transmis joi, informeaza AGERPRES.

Plenul CCR a luat in dezbatere joi propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei initiata de deputati apartinand grupurilor parlamentare ale USR, PNL, PMP si PRO Europa. De asemenea, CCR a dezbatut propunerea legislativa pentru revizuirea Legii fundamentale initiata de deputati apartinand grupurilor parlamentare ale PSD si ALDE.

Cu unanimitatea voturilor celor opt membri prezenti, CCR a decis ca propunerile legislative au fost initiate cu respectarea prevederilor art.150 alin.(1) din Constitutie.

CCR a statuat ca o interdictie constitutionala prestabilita in privinta vocatiei cetatenilor care au savarsit o anumita categorie de infractiuni de a beneficia de amnistie sau gratiere „incalca principiul egalitatii, garantie a drepturilor si libertatilor fundamentale, precum si demnitatea umana, valoare suprema a statului roman”.

Totodata, potrivit CCR, propunerile legislative de revizuire a Constitutiei „limiteaza in mod excesiv puterea statului si marja sa de apreciere, afectand, in mod nepermis, exercitarea puterii publice in favoarea/beneficiul cetatenilor”. Astfel, o categorie de cetateni este privata de o vocatie pe considerente cu caracter circumstantial, ceea ce, in aceasta privinta, echivaleaza cu „o suprimare a demnitatii umane si a principiului egalitatii”, a explicat CCR.

Conform sursei citate, propunerile legislative de revizuire a Constitutiei „nu respecta justul echilibru” intre doua interese generale si anume cel de a se executa/a se considera executata o hotarare judecatoreasca de condamnare numai pe considerente care tin de conduita condamnatului, expresie a efectivitatii justitiei penale si cel al respectarii demnitatii umane si a principiului egalitatii, afectandu-se, astfel, „echilibrul sensibil existent intre cele doua interese ale statului si societatii”.

„Aprecierea oportunitatii masurilor de amnistie si gratiere colectiva ori gratiere individuala revine Parlamentului, respectiv Presedintelui Romaniei si nu poate fi impusa o interdictie generala si valabila ad aethernam de acordare a acestora in privinta anumitor infractiuni”, a aratat CCR.

In ceea ce priveste prevederile din propunerile de revizuire potrivit carora nu pot fi alesi in organele administratiei publice locale, in Camera Deputatilor, in Senat si in functia de presedinte al Romaniei cetatenii condamnati definitiv la pedepse privative de libertate pentru infractiuni savarsite cu intentie, pana la intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii, CCR a constatat ca nu se incalca limitele revizuirii.

Conform CCR, solutia normativa preconizata nu este corelata cu art. 16 alin.(4) din Constitutie, in sensul ca s-ar permite cetateanului Uniunii Europene, care nu detine cetatenia romana, sa fie ales in autoritatile administratiei publice locale, chiar daca a fost condamnat definitiv la o pedeapsa privativa de libertate pentru infractiuni savarsite cu intentie.

Referitor la prevederile din propunerea de revizuire a USR, PNL, PMP si PRO Europa conform carora cetatenii romani au dreptul de a alege si de a fi alesi in Parlamentul European; nu pot fi alesi in Parlamentul European cetatenii condamnati definitiv la pedepse privative de libertate pentru infractiuni savarsite cu intentie, pana la intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii, CCR a decis ca acestea nu incalca limitele revizuirii.

CCR a mai decis ca nu incalca limitele revizuirii prevederile privind ordonantele de urgenta din cele doua propuneri de revizuire.

„Curtea a statuat ca ordonanta de urgenta este un act emis in virtutea delegarii legislative acordate Guvernului direct prin art.115 alin.(4) din Constitutie, fara ca acest lucru sa insemne ca legiuitorul constituant derivat nu poate limita domeniul de reglementare al ordonantei de urgenta”, a mentionat Curtea Constitutionala.

Potrivit sursei citate, prevederile din propunerea de revizuire initiata de USR, PNL, PMP si PRO Europa conform carora CCR se pronunta asupra constitutionalitatii ordonantelor, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a 50 de deputati sau 25 de senatori, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau Avocatului Poporului, precum prevederile din cea initiata de PSD si ALDE, potrivit carora CCR hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind ordonantele, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori nu incalca limitele revizuirii.

Referitor la prevederea din propunerea de revizuire a USR, PNL, PMP si PRO Europa potrivit careia CCR hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial, CCR a mentionat ca eliminarea controlului de constitutionalitate abstract a posteriori exercitat la sesizarea Avocatului Poporului in privinta legilor reprezinta „o suprimare a unei garantii institutionale asociate apararii drepturilor si libertatilor fundamentale”, ceea ce incalca limitele revizuirii.

Print Friendly, PDF & Email
Reclame home 3
Reclame home 3
Reclame home 3

Related posts

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2