CCR discuta sesizarile presedintelui Iohannis, PNL, PMP, USR, ICCJ privind modificarea Codului penal

PNL

Curtea Constitutionala a Romaniei discuta luni sesizarile presedintelui Klaus Iohannis, PNL, PMP, USR, ICCJ privind modificarile aduse Codului penal si Legii pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, informeaza AGERPRES.

Presedintele Klaus Iohannis a trimis CCR o sesizare de neconstitutionalitate asupra Legii pentru modificarea si completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, precum si a Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.

“Prin modul in care a fost dezbatuta si adoptata, legea mentionata incalca prevederile art. 61 alin. (2), ale art. 66 alin. (2) si (3), ale art. 75 alin. (2), precum si pe cele ale art. 147 alin. (4) din Constitutie. Totodata, prin continutul normativ, Legea pentru modificarea si completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, precum si a Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie contravine normelor si principiilor constitutionale”, se arata in sesizare.

In opinia sefului statului, aceasta lege a fost adoptata in cadrul unei sesiuni extraordinare a Camerei Deputatilor neconstitutional intrunita. Actul normativ nu a fost expres inscris pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare, existenta acestuia pe ordinea de zi a acestei Camere neputand fi prezumata ca fiind implicita, intrucat la momentul convocarii forului in sesiune extraordinara nu fusese adoptat de Senat si nici nu fusese inregistrat la Biroul permanent al Camerei Deputatilor, completeaza seful statului.

El arata ca unele prevederi ale legii incalca decizii ale CCR, indicand modificarile la “aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei”.

Klaus Iohannis mai precizeaza ca modificarile privind modalitatea de stabilire a pedepsei rezultante in cazul concursului de infractiuni incalca prevederile art. 1 alin. (3) din Constitutie privind statul de drept, care impun legiuitorului adoptarea unor masuri de politica penala in vederea apararii ordinii si sigurantei publice, prin adoptarea instrumentelor necesare in scopul reducerii fenomenului infractional, cu “excluderea oricaror reglementari de natura sa duca la incurajarea acestui fenomen”, precum si pe cele ale art. 147 alin. (4) din Constitutie referitoare la obligativitatea deciziilor CCR.

Presedintele solicita CCR sa constate ca Legea pentru modificarea si completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, precum si a Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie este neconstitutionala in ansamblul sau.

La randul sau, Inalta Curte de Casatie si Justitie a sesizat Curtea Constitutionala cu privire la aspectele de neconstitutionalitate cuprinse in legea de modificare a Codului penal.

“Judecatorii (…) s-au constituit in Sectii Unite (…) pentru sesizarea Curtii Constitutionale in vederea exercitarii controlului de constitutionalitate, inainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie. Sectiile Unite (…), legal constituite, prin Hotararea nr. 8 din 5 iulie 2018, au sesizat Curtea Constitutionala asupra aspectelor de neconstitutionalitate cuprinse in Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie”, se precizeaza intr-un comunicat al ICCJ, transmis AGERPRES.

In hotararea de sesizare a Curtii Constitutionale se arata, printre altele, ca in modificarile aduse art. 297 alin. (1) din Codul penal, referitor la abuzul in serviciu, legiuitorul a introdus conditia ca fapta sa fie savarsita “in scopul de a obtine pentru sine, sot, ruda sau afin pana la gradul II inclusiv un folos material necuvenit”, restrangand semnificativ sfera de aplicare a normei de incriminare.

Referitor la reducerea fractiunilor de pedeapsa care trebuie executate, si in special a celor care trebuie executate in mod efectiv in materia liberarii conditionate, ICCJ considera ca aceasta nu asigura un just echilibru intre scopul cu caracter preponderent individual de a asigura respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor condamnate si scopul sanctionator al raspunderii penale, care corespunde interesului general.

Conform aceleiasi surse, reducerea termenului general de prescriptie a raspunderii penale in cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani, precum si in cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani constituie solutii legislative care incalca deciziile CCR si afecteaza echilibrul intre dreptul statului de a trage la raspundere penala persoanele care savarsesc infractiuni, raspunzand unui interes general, dar si drepturile persoanelor care beneficiaza de prescriptibilitatea raspunderii penale.

“Dezincriminarea faptelor de coruptie si de serviciu savarsite de functionarii publici prevazuti in art. 175 alin. (2) C. pen. sau in legatura cu acestia afecteaza protectia penala acordata valorilor sociale ocrotite prin reglementarea infractiunilor de coruptie si de serviciu”, precizeaza ICCJ.

Deputatii PNL, USR si PMP solicita Curtii sa constate ca legea este neconstitutionala in ansamblul ei deoarece Parlamentul a procedat la adoptarea acesteia cu incalcarea dispozitiilor art. 1 alin. (3) si alin. (5), art. 61, art. 64, art. 69 alin. (2), art. 75, art. 147 alin. (4) si ale art. 148 din Constitutie.

Acestia argumenteaza ca titlul legii a fost modificat in Senat si ca textul a fost adoptat de cele doua Camere ale Parlamentului in doua zile.

In preambulul sesizarii de neconstitutionalitate, semnatarii solicita necesitatea sesizarii Curtii de Justitie a Uniunii Europene cu intrebari preliminare, sustinand ca acestea sunt indispensabile lamuririi pe fond a situatiei create prin legea criticata, referitoare la compatibilitatea continutului acesteia cu dispozitiile Tratatului Uniunii Europene si ale Tratatului de Functionare a Uniunii Europene, implicit cu cele ale Cartei Fundamentale a Drepturilor Omului.

“Va solicitam sa suspendati solutionarea sesizarii noastre de neconstitutionalitate pana la pronuntarea unei hotarari preliminare de catre CJUE cu privire la intrebarea preliminara formulata”, spun deputatii Opozitiei.

In sesizare Opozitia invoca pozitia GRECO potrivit careia acest for considera ca modificarile propuse cu privire la Codul penal, discutate de Comisia parlamentara speciala comuna in legatura cu Directiva UE privind prezumtia de nevinovatie, depasesc scopul Directivei europene si dau nastere la ingrijorari serioase atat pe plan intern, cat si printre alte state, pentru potentialul impact negativ asupra asistentei judiciare reciproce si asupra capacitatii sistemului de justitie penala de a aborda forme grave de criminalitate, inclusiv infractiuni legate de coruptie.

Acestia arata ca legea a fost adoptata fara realizarea unui studiu de impact.

Opozitia invoca si motive intrinseci de neconstitutionalitate in sesizare, facand referire la mai multe articole din Codul penal si decizii ale CCR. Astfel, printre altele, deputatii PNL, USR si PMP sustin ca dispozitiile propuse sunt de natura sa incurajeze actele de coruptie la nivelul demnitarilor si magistratilor si sa aiba repercusiuni grave asupra procesului de legiferare si de justitie, vulnerabilizand cele trei puteri fundamentale in stat: legislativa, executiva (in componenta emiterii de acte normative) si judecatoreasca.

Print Friendly, PDF & Email
Reclame home 1

Related posts

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2