CCR (motivare): Ar fi absurd ca un act de coruptie realizat in beneficiul sotului/copilului/parintilor/a unui sponsor politic sa nu poata fi sanctionat penal

Reclame home 1
Reclame home 1
Reclame home 1


Curtea Constitutionala a Romaniei sustine ca actul de coruptie trebuie sanctionat indiferent de beneficiarul folosului necuvenit si ar fi „absurd” ca un act de coruptie realizat in beneficiul sotului/copilului/parintilor/a unui sponsor politic sa nu poata fi sanctionat penal, potrivit Agerpres.

CCR a publicat vineri motivele pentru care a admis pe 25 septembrie o sesizare a presedintelui Klaus Iohannis si a decis ca fiind neconstitutionala modificarea unui articol din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.

Pe 4 iulie, plenul Camerei Deputatilor a adoptat o propunere legislativa privind modificarea art. 12 din Legea 78/2000, care prevede ca efectuarea de operatiuni financiare ca acte de comert incompatibile cu functia se pedepseste doar daca este savarsita in scopul obtinerii „pentru sine”, nu si pentru altul, cum prevede acum legea, de bunuri sau alte foloase „materiale” necuvenite.

„Este de principiu ca o norma de incriminare care priveste combaterea coruptiei nu poate fi structurata in functie de persoana in favoarea careia se urmareste obtinerea folosului si nici in functie de natura folosului. In forma in vigoare a textului analizat, legiuitorul a stabilit ca folosul este obtinut pentru sine sau pentru altul tocmai pentru a sublinia, in mod expres, faptul ca nu conteaza subiectul in favoarea caruia se obtine folosul, fiind indiferent cine obtine rasplata rezultata dintr-un act de coruptie. De aceea, in acceptiunea formei preconizate a art.12 alin.(1) din Legea nr.78/2000, se creeaza o contradictie in termeni, in sensul ca un act de coruptie nu ar putea fi calificat ca atare decat daca folosul este obtinut numai pentru sine. Or, a configura elementele unui infractiuni de coruptie in functie de acest parametru ar echivala cu o incongruenta intre natura infractiunii si continutul normativ al textului de incriminare. Un act de coruptie, pentru a fi calificat ca atare, nu este si nu poate fi conditionat de o anumita calitate a beneficiarului folosului rezultat. ‘Per a contrario’ ar rezulta ca un act de coruptie realizat in beneficiul sotului/copilului/parintilor/a unui sponsor politic nu poate fi sanctionat penal, ceea ce este absurd. Asadar, actul de coruptie trebuie sanctionat indiferent de beneficiarul folosului necuvenit, astfel incat legiuitorul nu poate conditiona retinerea acestuia de obtinerea folosului numai pentru sine”, se arata in motivarea CCR.

Cu privire la natura folosului, CCR arata ca, din textul modificat, se intelege ca subiectul activ al infractiunii „se rasplateste” sau rasplateste o alta persoana prin conduita sa contrara atributiunilor sale de serviciu, urmarind astfel un folos, indiferent de natura sa, patrimoniala sau nepatrimoniala, relateaza Agerpres.

Pe de alta parte, Curtea Constitutionala sustine ca Parlamentul nu are competenta de a limita sfera de cuprindere a unei infractiunii doar in functie de natura materiala a folosului obtinut.

„Reglementarea analizata limiteaza sfera de actiune a normei de incriminare, ceea ce are drept efect acceptarea ideii ca un act de coruptie sa nu fie sanctionat penal. Or, legiuitorul nu are competenta de a limita sfera de cuprindere a infractiunii analizate doar in functie de natura materiala a folosului obtinut, in conditiile in care intensitatea lezarii relatiilor sociale ocrotite este aceeasi, indiferent ca folosul obtinut este unul patrimonial sau nepatrimonial. O asemenea diferentiere realizata in functie de natura folosului, pe de o parte, duce la o dezincriminare a unei categorii de acte de coruptie care nu produc un folos nepatrimonial, iar, pe de alta parte, releva faptul ca legiuitorul, in mod implicit, accepta si tolereaza categoriile de acte de coruptie care nu implica un folos patrimonial, ci nepatrimonial, ceea ce este contrar exigentelor statului de drept. In acest context, Curtea subliniaza ca revine organelor judiciare obligatia de a administra probatoriul necesar pentru a demonstra legatura de cauzalitate intre activitatea ilicita realizata si scopul urmarit pentru retinerea infractiunii analizate. Legatura de cauzalitate, ca element al laturii obiective a infractiunii, trebuie sa rezulte in mod indubitabil din probele administrate”, spun judecatorii constitutionali.

Curtea Constitutionala precizeaza ca, desi, in principiu, Parlamentul se bucura de o competenta exclusiva in reglementarea masurilor ce tin de politica penala a statului, aceasta competenta nu este absoluta in sensul excluderii exercitarii controlului de constitutionalitate asupra masurilor adoptate.

„Astfel, incriminarea/dezincriminarea unor fapte ori reconfigurarea elementelor constitutive ale unei infractiuni tin de marja de apreciere a legiuitorului, marja care nu este absoluta, ea fiind limitata de principiile, valorile si exigentele constitutionale. In acest sens, Curtea a statuat ca legiuitorul trebuie sa dozeze folosirea mijloacelor penale in functie de valoarea sociala ocrotita, Curtea putand cenzura optiunea legiuitorului numai daca aceasta contravine principiilor si exigentelor constitutionale (a se vedea, in acest sens, decizia nr.824 din 3 decembrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.122 din 17 februarie 2016). De asemenea, potrivit art.1 alin.(5) din Legea fundamentala, respectarea Constitutiei este obligatorie, de unde rezulta ca Parlamentul nu-si poate exercita competenta de incriminare si de dezincriminare a unor fapte antisociale decat cu respectarea normelor si principiilor consacrate prin Constitutie (Decizia nr.2 din 15 ianuarie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.71 din 29 ianuarie 2014)”, mai spune CCR.

De asemenea, in jurisprudenta sa, Curtea a statuat ca „fenomenul coruptiei este considerat a fi una dintre cele mai grave amenintari cu privire la institutiile statului de drept, democratie, drepturile omului, echitatea si justitia sociala, cu efecte negative asupra activitatii autoritatilor si institutiilor publice si asupra functionarii economiei de piata. Coruptia se constituie intr-un obstacol al dezvoltarii economice a statului si compromite stabilitatea institutiilor democratice si fundamentul moral al societatii. In consecinta, in ultima perioada, politica penala declarata a statului a fost aceea de a intensifica eforturile in scopul adoptarii unor acte normative in materia combaterii coruptiei, care, printre altele, sa prevada incriminarea coordonata a tuturor infractiunilor de coruptie la toate nivelurile autoritatilor si institutiilor statului” – Decizia nr.2 din 15 ianuarie 2014.

„Prin urmare, rezulta ca marja de apreciere a legiuitorului este una redusa atunci cand in discutie sunt infractiunile de coruptie sau asimilate acestora, astfel incat controlul Curtii Constitutionale este unul strict. In cauza de fata, modificarile preconizate sunt contrare exigentelor statului de drept, tocmai pentru ca, odata intrate in dreptul pozitiv, afecteaza capacitatea statului de a lupta in mod eficient impotriva fenomenului coruptiei. Or, obligatia pozitiva a statului este aceea de a-si crea un sistem normativ apt sa raspunda la amenintarile la adresa valorilor sale constitutionale, sa asigure buna si corecta functionare a autoritatilor si institutiilor sale si sa protejeze securitatea juridica a cetateanului. De aceea, legiuitorul are obligatia constitutionala sa reglementeze masuri cu finalitatea mai sus indicata, iar nu sa adopte solutii legislative care impiedica realizarea acesteia. In consecinta, Curtea constata ca textul legal criticat incalca obligatia pozitiva a legiuitorului derivata din art.1 alin.(3) din Constitutie, cu referire la exigentele statului de drept, de a reglementa un sistem unitar de norme penale apte sa combata fenomenul coruptiei”, afirma sursa citata.

Print Friendly, PDF & Email
Reclame home 3
Reclame home 3
Reclame home 3

Related posts

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2