Ce spune DNA despre gratiere

Reclame home 1
Reclame home 1
Reclame home 1

Cu referire la proiectele de modificare si completare a Codului penal si a Codului de procedura penala, precum si pentru gratierea unor pedepse, prin intermediul a doua ordonante de urgenta ale Guvernului, Directia Nationala Anticoruptie considera ca modificarea cadrului legislativ in regim de urgenta si in lipsa unor analize obiective care sa ateste o nevoie sociala imperioasa este nejustificata.

Legislatia penala trebuie sa realizeze un echilibru intre nevoia societatii de a trage la raspundere toate persoanele care au savarsit infractiuni si drepturile fundamentale ale persoanelor cercetate ori aflate in executarea pedepselor aplicate , insa modificarile propuse ar altera acest echilibru.

MODIFICARI COD PENAL SI COD PROCEDURA PENALA

In ceea ce privește infractiunea de abuz in serviciu:
– Se dezincrimineaza faptele de abuz in serviciu care provoaca o paguba mai mica de 200.000 lei. Limita de 200.000 lei nu are nicio legatura cu decizia Curtii Constitutionale a Romaniei in ceea ce privește aceasta infractiune, cu toate ca, in nota de fundamentare se invoca acest aspect. Aceasta limita este stabilita in mod arbitrar, fara a fi justificata in vreun fel, existand posibilitatea sa fie favorizate anumite persoane determinate.
De asemenea, prin fractionarea unor achizitii publice in mai multe contracte cu valoare sub limita de 200.000 lei impiedica tragerea la raspundere penala pentru un eventual abuz in serviciu. Totodata, faptele savarșite in materia achizitiilor directe, al caror prag este de 30.000 euro, ar ramane in afara raspunderii penale.

Limitele de pedeapsa se reduc foarte mult: de la 2-7 ani la 6 luni – 3 ani, fara a se preciza care este justificarea acestor modificari.
Pedeapsa scade nejustificat de mult, scazand in consecinta Si termenul de prescriptie la 5 ani.
– Sintagma „indeplineste un act contrar legii nu clarifica in niciun fel problemele aparute dupa decizia Curtii Constitutionale a Romaniei nr.405/2016, si va ridica aceleasi probleme de interpretare ca si pana acum.

Se dezincrimineaza faptele care cauzeaza o vatamare intereselor legale ale unei persoane, daca nu se produce o paguba materiala, fiind plasate astfel in afara ilicitului penal numeroase fapte periculoase.
Spre exemplu, se dezincrimineaza in parte faptele ce constituie obiectul dosarului care vizeaza nepunerea in functiune a barocamerei de la unitatea de arsi a unui spital si in care s-a produs vatamarea intereselor legale ale unor persoane prin imposibilitatea tratarii victimelor dezastrului de la „Colectiv”.

– Sintagma „in exercitarea atributiilor de serviciu” e inlocuita cu „in exercitarea serviciului”. Aceasta modificare poate constitui o problema deoarece se poate interpreta ca vizeaza doar fapte savarșite in timpul programului de lucru.

– Plangerea prealabila a persoanei vatamate, ca modalitate de declansare a procesului penal, este total nepotrivita; in felul acesta, multe situatii care ar trebui investigate ar putea ramane in afara controlului justitiei. Daca autorul faptei este insusi conducatorul institutiei, ar trebui sa formuleze plangere impotriva propriei persoane. In plus, se deschide posibilitatea retragerii plangerii prealabile, cu consecintele de rigoare.
Plangerea prealabila poate fi introdusa doar in termen de trei luni de cand partea vatamata a cunoscut existenta faptei – spre exemplu, controalele Curtii de Conturi care vizeaza activitatea unei institutii din anul anterior nu mai pot determina formularea unei plangeri prealabile.

Aceste prevederi intra in sfera legii penale mai favorabile si se aplica inclusiv cauzelor in curs, astfel incat toate dosarele aflate pe rolul instantelor avand ca obiect infractiuni de abuz in serviciu vor fi conditionate de formularea plangerii prealabile de catre persoana vatamata. Daca o asemenea institutie va refuza formularea plangerii, se va dispune incetarea procesului penal.

In ceea ce priveste infractiunea de conflict de interese:
– Proiectul nu lamureste sintagma „raporturi comerciale”, cum a decis Curtea Constitutionala, ci elimina cu totul societatile comerciale din textul de lege. Consecinta este aceea ca, un functionar va putea acorda nestingherit foloase societatilor comerciale fata de care acesta are sau a avut un interes.
Mai mult, Curtea Constitutionala remarcase doar lipsa de previzibilitate a dispozitiilor legale si nicidecum faptul ca nu s-ar justifica incriminarea acestor categorii de fapte.

In ceea ce priveste modificarile cu privire la institutia „denuntatorului”:
– modificarile propuse vor ingreuna extrem de mult descoperirea faptelor de coruptie savarsite anterior lunii iulie a anului 2016, ceea ce echivaleaza cu o dezincriminare de facto a acestor fapte;
– In nota de fundamentare si in expunerea de motive nu e indicat nici un argument care sa justifice o asemenea modificare.
– In legislatia romana, cauza de nepedepsire a denuntatorului pentru infractiunile de coruptie e o institutie traditionala, in vigoare in mod neintrerupt din 1936. Intrebarea fireasca este: ce s-a schimbat intre timp? De ce vrea Statul roman sa renunte la un instrument care s-a dovedit eficient?

In foarte putine cauze, denuntatorii anunta organele de urmarire penala imediat dupa consumarea infractiunii, deoarece la acel moment sunt multumiti de folosul primit in schimb.
Din practica, s-a constatat ca, denunturile se inregistreaza cand apar neintelegeri intre participantii la infractiune sau cand acestia doresc sa profite de cauze de reducere a pedepselor. Nu se explica ratiunea pentru care se doreste protejarea celor care au luat mita si garantarea faptului ca, dupa trecerea a 6 luni nu mai pot fi trasi la raspundere.

PROIECT GRATIEREA UNOR PEDEPSE
Remarcam faptul ca, intre infractiunile gratiate se regasesc abuzul in serviciu (sub toate formele sale) și infractiunile asimilate infractiunilor de coruptie.

In cazul evaziunii fiscale, sunt excluse de la gratiere doar cele mai simple forme de evaziune. Cele cu adevarat grave (art. 9 din L. 241/2005) sunt gratiate in totalitate, ceea ce va avea un efect negativ pentru investigarea faptelor de coruptie, pentru ca multe persoane cercetate pentru infractiuni de evaziune fiscala recunosc ca banii erau, de fapt, pentru o mita. Daca aceste persoane stiu ca nu vor mai fi trase la raspundere pentru evaziune fiscala, nu au nici un motiv sa denunte mita.

 Toate persoanele condamnate care au peste 60 de ani sau un copil mai mic de 5 ani in intretinere vor fi gratiate pentru jumatate de pedeapsa, indiferent de gravitatea faptei savarsite (lista infractiunilor excluse de la gratiere priveste doar gratierea totala, nu si gratierea a jumatate din pedeapsa).

Print Friendly, PDF & Email
Reclame home 3
Reclame home 3
Reclame home 3

Related posts

1 Comment

  1. dan

    Nu observati ca prin prizma „depresurizarii puscariilor” se incearca eliberarea virfurilor coruptiei din tara? Daca vor beneficia 2300…2500 de persoane, asta nu va creste gradul de confort din puscarii, insa vor scapa cei din virf, pentru ca majoritatea puscariasilor nu se incadreaza in criteriile de eliberare. Se vor elibera de sarcini si cei care acum urmariti penal si sint in functii si cred ca asta este calea pe care o promoveaza. Gainarii care sint majoritari, tot acolo vor ramine. Cit despre conditiile din puscarie, eu am simpla intrebare a romanului: Cine dracu” te-a pus sa fii necinstit? Daca ti-ai batut joc de semenii tai, plateste si taci.
    Desigur, nu ma refer la cei care au facut involuntar o fapta condamnabila (acccident, lovire, implicare intr-o infractiune in mod involuntar, etc.). Puscaria trebuie sa fie o pedeapsa, nu o statiune de odihna care sa contina nu numai privarea de libertate, ci si suferinta faptasului, asa cum au suferit victimele.

    Reply

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2