Cercetatorii studiaza ipoteza ca Alzheimer sa fie o boala transmisibila

Reclame home general
Reclame home general
Reclame home general
Reclame home general
Reclame home general
Reclame home general

cancer-tratament-celule-canceroasePrin lansarea ipotezei privind posibilitatea de transmitere a bolii Alzheimer, specialistul londonez in boli neurodegenerative John Collinge a suscitat ample temeri publice si intrebari ale mediilor stiintifice, informeaza AFP, care a vrut sa afle raspunsurile la cateva intrebari

Depozitele de proteine amiloide din creier, unul dintre cele doua semne ale bolii Alzheimer, au fost gasite in mod curios la autopsia unor persoane relativ tinere care au murit de maladia Creutzfeldt-Jakob dupa ce fusesera contaminate in urma unui tratament facut mai de demult cu hormoni de crestere.

Intr-un studiu publicat miercuri in revista ‘Nature’, profesorul Collinge formuleaza ipoteza unei duble infectii la aceste persoane pe baza prelevarilor din glanda hipofiza de la cadavre. Aceste injectii au fost la un moment dat purtatoare de ‘prioni’, proteine cerebrale, care, intr-o forma modificata, pot cauza o infectie a creierului, si de proteine amiloide care ar fi condus la depozitele din creier, indicator pentru maladia Alzheimer.

In lumina acestei cercetari, ar putea fi considerata Alzheimer o boala potential transmisibila? intreaba AFP. Potrivit specialistului Luc Buée (Inserm/Universitatea din Lille), aceasta lucrare nu ofera dovezi asupra transmisibilitatii Alzheimer, ci doar emite ipoteza. “Collinge a formulat o ipoteza: prelevarile de glanda hipofiza au provenit de la cadavrele unor unor bolnavi de Alzheimer si au continut nu doar ‘prioni’, ci si proteine amiloide patologice. Este doar o ipoteza, nu are nici o dovada”, a explicat Luc Buée.

Mai mult decat atat, in cazul in care aceasta ipoteza se dovedeste corecta, nu exista nicio dovada ca acesti oameni au dezvoltat cu adevarat maladia Alzheimer, afirma cercetatorul. Ei au murit prematur de maladia Creutzfeldt-Jakob si s-a descoperit la autopsie ca prezinta unul dintre cele doua semne ale maladiei Alzheimer (celalalt semn, acumularea de proteine ‘Tau’, nu a fost gasit).

“Acest articol nu demonstreaza ca aceste persoane ar fi dezvoltat boala Alzheimer, daca ar fi trait suficient de mult”, este de parere si cercetatorul britanic prof. David Allsop de la Lancaster University.

Totusi, in cazul in care ipoteza lui Collinge si caracterul transmisibil al maladiei Alzheimer se confirma, care ar fi riscurile? insista AFP. “Acest articol nu considera Alzheimer o boala infectioasa, capabila sa atace pe toata lumea, tineri sau varstnici”, a raspuns profesorul Roger Morris (Kings College din Londra).

“Este ca si cum ai face o vizita la o casa de batrani, la bunica ce sufera de boala Alzheimer si ti-e teama ca ai putea sa te contagiezi. Ai imbratisat-o, dar nu ai intrat in contact cu creierul, sau cu sangele ei. Nu exista nici un risc de contaminare”, este de parere si Luc Buée.

“Oamenii din prima linie, care au disecat creierul cadavrelor care au murit de Alzheimer, nu dezvolta aceasta boala. Deci, transmisibilitatea care, in mod teoretic, in conformitate cu ipoteza lui Collinge poate exista, trebuie sa fie foarte, foarte, foarte, foarte scazuta. Nu trebuie sa cadem intr-o fobie comparabila cu cea cunoscuta in legatura cu virusul Ebola”, a adaugat el.

Ar trebui oare consolidate procedurile de dezinfectie pentru interventii chirurgicale si masurile de precautie luate pentru proceduri medicale de risc ? “Nu exista nici o dovada ca boala Alzheimer poate fi transmisa de la o persoana la alta, sau prin utilizarea de instrumente chirurgicale contaminate”, sustine profesorul Allsop de la Lancaster University.

In plus, procedurile pentru dezinfectarea instrumentelor din spitale impotriva riscului de proteine de tip prionic sau de amiloide sunt “bine cunoscute”, a precizat Luc Buée.

“Am stabilit proceduri in laboratoare (care fac cercetari asupra acestor proteine, n.ed.), insa nimic exceptional, cu perechi duble de manusi si cu masca de chirurg. Este cunoscut faptul ca formaldehida nu elimina aceste proteine, folosim prin urmare alti detergenti si alte metode de sterilizare a instrumentelor”, a conchis cercetatorul citat de AFP.

agerpres

Print Friendly, PDF & Email
Reclame home 3
Reclame home 3

Related posts

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *