Cererea de numerar în valută a crescut în ultimele zile, dar situaţia nu ridică îngrijorări pentru băncile comerciale, reprezentanţii acestora menţionând că unităţile şi ATM-urile dispun de lichidităţi suficiente, informează AGERPRES.
Astfel, Bogdan Neacşu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor şi director general al CEC Bank a declarat că în ultimele zile, în contextul conflictului din Ucraina, a crescut cererea de numerar în valută, dar nu este o situaţie care să ridice îngrijorări. El susţine că s-au văzut dublări ale volumelor, faţă de media zilnică, la începutul săptămânii, şi creşteri, în special, în zona de Nord şi Est a ţării, în apropierea graniţelor, dar situaţia s-a temperat în ultimele zile. Majoritatea schimburilor au fost pentru sume mici, respectiv 1.000 – 2.000 de euro.
„Sistemul nostru bancar este solid şi poate face faţă provocărilor. Indicatorul de solvabilitate la nivel de sistem este de peste 22%, de două ori şi jumătate peste limita legală. Băncile stau foarte bine şi la lichiditate: indicatorul de lichiditate era la începutul anului peste 250%, dublu faţă minimul legal. Adică băncile dispun de resurse pe care le pot mobiliza foarte repede. Am trecut printr-o situaţie similară şi în urmă cu doi ani, la începutul pandemiei, când oamenii îşi făceau provizii şi goleau rafturile supermarketurilor. Şi au făcut şi retrageri de numerar, să aibă o rezervă. Cred că este o situaţie de conjunctură şi nu sunt motive de îngrijorare. Sistemul funcţionează şi se aduc bani la ghişee. E o întreagă logistică în spate – de la transporturile între centrală şi centre regionale, până la mecanismele de import de valută în numerar – care funcţionează fără probleme. Se aduc bani şi cu avionul”, a declarat, joi, pentru AGERPRES, Bogdan Neacşu.
Potrivit sursei citate, spre deosebire de anul 2020, când transporturile internaţionale au fost afectate de pandemie şi de restricţii, de această dată, sistemul logistic funcţionează şi se pot aduce bani în ţară pentru a acoperi vârful de cerere. Austria şi Germania sunt ţările din care, în mod tradiţional, se fac astfel de operaţiuni.
De asemenea, reprezentanţii BCR spun că volumul de retrageri de numerar este în uşoară creştere, urmând un trend normal pentru această perioadă a lunii, iar unităţile şi ATM-urile băncii dispun de lichidităţi suficiente.
„BCR este pregătită pentru susţinerea cu numerarul necesar şi acordă sprijin activ în judeţele din vecinătatea graniţei României cu Ucraina. Pe parcursul ultimelor cinci zile, echipe suplimentare au acţionat pentru a asigura continuu alimentarea bancomatelor, astfel încât zona de ATM-uri să fie complet funcţională, 24/7”, au precizat reprezentanţii BCR.
Până în prezent, la terminalele băncii au avut loc peste 27.000 de tranzacţii realizate de cetăţenii ucraineni, în valoare de 2,1 milioane de lei. Dintre acestea, 1.200 au fost retrageri de la bancomate.
„Nu previzionăm niciun fel de dificultăţi din punct de vedere al lichidităţilor, atât pentru lei, cât şi pentru celelalte valute, iar echipele noastre monitorizează atent situaţia. Fluxul normal de lucru al unităţilor noastre prevede ca, în anumite situaţii, este necesară programarea prealabilă pentru retragerea de numerar în valută, în acest mod putem să asiguram un serviciu eficient şi sigur (din motive de securitate nu păstrăm sume foarte mari în unităţi, ci alimentăm în funcţie de necesar). BCR a fost prima bancă care oferă cetăţenilor din Ucraina care ajung pe teritoriul României posibilitatea de a schimba hrivne ucrainene în lei româneşti în unităţile BCR, în limita a 2000 de lei persoanelor cu paşaport ucrainean, dar menţinem recomandarea către aceştia să utilizeze cardurile în tranzacţii pentru a preîntâmpina orice problemă lingvistică. Sperăm ca şi alte entităţi să preia acest exemplu. De asemenea, sunt costuri zero la tranzacţiile la POS-uri şi ATM-uri cu cardurile emise în Ucraina, zero comisioane pentru deschidere şi administrare cont curent, precum şi zero comisioane pentru cetăţenii ucraineni care fac Top-up în aplicaţia George sau fac plăţi intra şi inter bancare”, se arată în răspunsul băncii transmis la solicitarea AGERPRES.
Potrivit reprezentanţilor BCR, sistemul bancar românesc nu are legături financiare directe cu Rusia sau Ucraina. Sistemul bancar din Romania este foarte bine capitalizat (indicatorul de solvabilitate la 22,26% faţă de pragul minim de 8%) şi dispune de bani suficienţi (raportul dintre creditele acordate şi depozitele atrase de la clienţi se situează la 68,79%), conform datelor BNR pentru finalul anului 2021.
Aceştia au menţionat că vom vedea presiuni de depreciere asupra leului, alimentate de dezechilibrul extern şi creşterea preţurilor la materiile prime importate, dar că se aşteaptă la o evoluţie limitată şi treptată, în linie cu tendinţa din ultimii ani. Această tendinţă de depreciere va fi, probabil, contracarată prin dobânzi interbancare mai ridicate, ca urmare a politicii de control strict al lichidităţii.
„Ne aşteptăm la un curs de schimb euro/leu la final de an la 5,05. Vedem o depreciere medie de sub 2% a leului faţă de moneda unică în acest an, inferioară diferenţialului de rată de dobândă dintre leu si euro. În acelaşi timp, rezervele valutare ale României sunt adecvate şi ne aşteptăm să crească în urma intrărilor de bani europeni”, au mai spus reprezentanţii BCR.
La rândul lor, reprezentanţii Băncii Transilvania au transmis că se observă o tendinţă spre păstrarea banilor sub formă de cash.
„În perioade de criză oamenii au tendinţa să îţi asigure o rezervă de cash. Acest lucru îl vedem şi acum – ceva mai multe ridicări în lei şi euro -, aşa cum am observat o perioadă scurtă la începutul pandemiei. Solicitările de numerar nu sunt semnificativ mai mari faţă de o perioadă obişnuită, mai ales că a fost o perioadă inclusiv cu intrări/ieşiri de salarii în una – două zile din acest interval. Banca Transilvania nu are niciun fel de limită la eliberarea de euro”, au subliniat reprezentanţii Băncii Transilvania.