Ciucă: PNRR ne oferă şansa de a realiza cel mai mare program de împădurire, cu o ţintă de 27.000 de hectare

Preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, a declarat marţi că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) oferă României şansa de a realiza cel mai mare program naţional de împădurire, cu o ţintă de 27.000 de hectare, informează AGERPRES.

„Suntem într-un moment în care trebuie să cerem mai mult de la noi înşine şi de la români în ceea ce priveşte mediul înconjurător. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este instrumentul prin care România trebuie să reuşească o adevărată ofensivă verde. Extinderea transportului nepoluant, eficientizarea energetică pe scară largă, implementarea cât mai bună a sistemului garanţie-returnare, investiţii importante în generarea energiei verzi. În acelaşi timp, PNRR ne oferă şansa de a realiza cel mai mare program naţional de împădurire din România, cu o ţintă de 27.000 de hectare împădurite. Contăm şi pe ONG-urile de mediu, pentru ca aceste obiective ale României să fie îndeplinite”, a spus Ciucă, în cadrul unui eveniment organizat de preşedintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, cu ocazia Zilei Mondiale a ONG-urilor.

Ciucă a subliniat faptul că organizaţiile neguvernamentale au atras în mod constant atenţia asupra problemelor de mediu şi au avut un rol important în îmbunătăţirea vieţii oamenilor.

„Dacă România înseamnă în primul rând cetăţenii ei, atunci organizaţiile neguvernamentale reprezintă chiar esenţa spiritului lor, esenţa spiritului civic al României. Contribuţia mediului neguvernamental la dezvoltarea României de după Revoluţie este una remarcabilă. După 1990 încoace, dumneavoastră, organizaţiile civice, aţi atras în mod constant atenţia asupra problemelor existente în ţară, aţi acţionat şi aţi ajutat acolo unde statul nu a reuşit să se implice suficient. Sunt foarte mulţi români care datorează organizaţiilor neguvernamentale o viaţă mai demnă, recunoaşterea unor drepturi individuale sau îmbunătăţirea stării de lucruri în diverse comunităţi locale (…) Ţara noastră a ieşit din comunism cu probleme grave de mediu înconjurător, cu unele industrii extrem de poluante şi cu mecanisme foarte slabe de protecţia mediului. La aceste lucruri s-a adăugat haosul primilor ani post-revoluţionari, care au vulnerabilizat şi mai mult mediul înconjurător. Cu această situaţie s-au luptat organizaţiile de mediu ale societăţii civile, care în anii de început au făcut faţă de multe ori singure unor realităţi de mediu foarte dure, în condiţiile unei implicări reduse a instituţiilor publice şi absenţei conştientizării pe scară largă a chestiunilor de mediu”, a explicat Ciucă.

Preşedintele Senatului a precizat că implicarea ONG-urilor a fost esenţială pentru adoptarea unor legi de protejare a biodiversităţii şi creşterea ariilor protejate.

„Chiar şi în aceste condiţii, România nu a fost şi nu este scutită de probleme de mediu, iar organizaţiile de mediu au avut un rol esenţial în stabilirea unor politici publice mai eficiente pentru mediul înconjurător. Cazul pădurilor româneşti ilustrează foarte bine munca esenţială a ONG-urilor dedicate mediului. Datorită dumneavoastră au fost dezvoltate instrumente informatice care servesc protecţiei mediului şi sectorul silvic a fost în mod semnificativ transparentizat. Contribuţia dumneavoastră se măsoară în multe hectare de arbori salvaţi, în multe hectare de puieţi plantaţi şi într-o relaţie mult mai bună a milioane de români cu mediul în care trăiesc. De asemenea, prin eforturile dumneavoastră au fost create noi legi de protejare a biodiversităţii, au fost făcute studii care ne-au ajutat să fim mai eficienţi în conservarea habitatelor naturale. Reţeaua de arii protejate din România a crescut de la circa 6% din suprafaţa ţării, înainte de aderarea la UE, la 23% în prezent. 5,5 milioane de hectare de arii protejate înseamnă că România europeană demonstrează un interes autentic faţă de mediu”, a mai spus Nicolae Ciucă.

Distribuie articolul
Adaugă un comentariu