Comisia Nationala de Prognoza a revizuit in jos, la 4%, estimarile privind cresterea economica pentru 2019

Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2

Comisia Nationala de Strategie si Prognoza (CNSP) a revizuit, in jos, estimarile privind cresterea economica pentru anul 2019, in vecinatatea inferioara a nivelului de 4,0%, fata de 5,5% cat estimase in Prognoza de primavara, luand in calcul datele statistice sectoriale ale conturilor nationale disponibile pentru primul semestru al anului in curs, informeaza AGERPRES.

De asemenea, CNSP a scazut si prognoza pentru anul 2020, la 4,1%, comparativ cu 5,7%, cat era trecut in varianta de primavara.

“Pe termen mediu, cresterea economica se va mentine ridicata comparativ cu media UE (1,4%), asigurandu-se continuarea procesului de convergenta reala catre media europeana. Pentru perioada 2021-2023 ritmul mediu anual al produsului intern brut (PIB) este de circa 4,2% in termeni reali”, se arata intr-un comunicat al institutiei privind prognoza de toamna 2019.

Potrivit sursei citate, potentialul economiei romanesti ramane usor superior nivelului prognozat al PIB-ului efectiv, situatie generata de evolutiile din perioada precedenta.

“Cresterea potentiala a Romaniei a fost de 4,6% in anul 2018 si poate fi considerata o rata de referinta, intrucat datele utilizate au un grad ridicat de certitudine (definitive sau semidefinitive), calculele fiind efectuate de Comisia Europeana cu ajutorul metodologiei comune agreate la nivelul tuturor statelor membre”, se spune in document.

Prognoza de toamna a CNSP publica si evaluari ale cresterii potentiale pentru fiecare an pana la orizontul de prognoza pe baza unor indicatori specifici cadrului macroeconomic. Astfel, incepand din anul 2022, dinamica PIB-ului efectiv se va situa usor peste cea potentiala, pe fondul unei evolutii sustinute de investitii, alaturi de consum, intr-un mediu intern favorizat de stabilitatea si predictibilitatea politicilor macroeconomice si de imbunatatirea sentimentului economic, de relansarea industriei si mentinerea dinamicii sustenabile a serviciilor.

Pe partea ofertei, sectorul serviciilor si cel al constructiilor vor avea dinamici net superioare produsului intern brut, in timp ce industria isi revine treptat dupa scaderea estimata pentru anul 2019, scadere determinata de incetinirea fluxurilor comerciale globale si de aspectele legate de competitivitate in activitatile producatoare de bunuri de consum.

Pe partea cererii, formarea bruta de capital fix va avea o dinamica net superioara celei a consumului final, in timp ce importurile de bunuri si servicii vor depasi usor exporturile, contributia rezultata a exportului net la cresterea reala a PIB mentinandu-se negativa pe tot orizontul de prognoza.

“Dupa deteriorarile din 2018 si 2019, ca urmare a stimularii cererii de consum si a slabirii exporturilor, echilibrarea structurii produsului intern brut pe partea de utilizari va conduce la o ajustare treptata a deficitului de cont curent spre nivelul de echilibru pe termen mediu. Conform standardelor europene, media pe trei ani a deficitului de cont curent nu trebuie sa depaseasca 4% din PIB”, noteaza CNSP.

In perioada 2020-2023, numarul mediu de salariati va avansa in medie cu 2% anual, un ritm usor mai redus decat in perioada precedenta, avand in vedere gradul ridicat de tensionare a pietei muncii. Pe orizontul de prognoza, un rol important apartine imbunatatirii structurii ocuparii fortei de munca in favoarea categoriilor profesionale cu grad mai ridicat de calificare. De asemenea, castigul salarial mediu net real se va majora cu un ritm in usoara decelerare, dar mai apropiat de avansul preconizat al productivitatii.

In privinta preturilor de consum, procesul de dezinflatie va continua pe fondul epuizarii excesului de cerere de consum, inflatia medie anuala ajungand la 2,6% in anul 2023, de la 3,8% in 2019.

Prognoza ia in considerare o usoara ameliorare a contextului international, care se reflecta, ca si in cazul prognozei de toamna a Comisiei Europene, intr-o imbunatatire a perspectivelor de crestere globala, de la 2,9% in 2019 la 3,0% si 3,1% in 2020 si, respectiv, 2021. La nivel european se presupune pastrarea dinamicii de 1,4% a PIB-ului mediu UE pe intervalul 2019-2021, in timp ce zona euro va experimenta o accelerare moderata de la 1,1% in 2019 la 1,2% in 2020-2021.

“Sunt de evidentiat corectiile in jos fata de prognoza de primavara, de la 5,5% – 5,7% la 4,0% – 4,1 % in 2019 – 2020, determinate de evolutiile economice din primele sase luni din acest an privind structura PIB si primele noua luni privind principalii indicatori lunari ai productiei si cifrei de afaceri pe sectoare de activitate, respectiv: incetinirea cresterii economice trimestriale, de la 5,0% in primul trimestru la numai 3,0% in trimestrul al treilea, cu posibilitatea unei reveniri relative in ultimul trimestru; intrarea dinamicii reale a productiei industriale in teritoriu negativ, cu o accentuare in perioada iunie – august 2019, urmata de o usoara atenuare in octombrie; scaderea activitatii in agricultura in a doua jumatate a anului; datele publicate de INS cu privire la efectivul salariatilor si castigul salarial mediu brut; evolutia contului curent in ianuarie – septembrie 2019”, se mai spune in document.

Potrivit previziunilor Comisiei Europene publicate pe 7 noiembrie, ritmul de crestere al economiei romanesti va accelera usor anul acesta, pana la 4,1%, de la un avans de 4% in 2018, pentru a incetini ulterior la 3,6% in 2020 si 3,3% in 2021.

Comparativ cu previziunile economice de vara, publicate in luna iulie, Executivul comunitar a revizuit usor in urcare estimarile privind Romania, in conditiile in care atunci miza pe o crestere de 4% in 2019 si un avans de 3,3% in 2020.

Conform celor mai recente previziuni ale BERD, economia Romaniei ar urma sa inregistreze anul acesta o crestere de 4%, fata de un avans de 3,2% previzionat in mai. Pentru 2020 BERD a pastrat estimarea privind o expansiune de 3,2% a PIB-ului Romaniei.

Cresterea economiei Romaniei in acest an ar urma sa se situeze la 4% si sa se modereze la 3,2% anul viitor, din cauza riscurilor mai ridicate percepute la investitii si a sporirii dezechilibrelor externe. Riscurile cheie la adresa perspectivelor sunt legate de slabiciunea cu care se confrunta principalii parteneri comerciali, in special zona euro, de sporirea deficitului fortei de munca si de incertitudinile interne privind reformele si situatia politica, se arata in raportul BERD publicat la inceputul lunii noiembrie .

Si Fondul Monetar International (FMI) a revizuit luna trecuta in crestere la 4% estimarile privind evolutia economiei romanesti in acest an. Daca in luna aprilie, FMI estima ca Romania va inregistra in acest an o crestere economica de 3,1%, urmata de un avans de 3% in 2020, in raportul “World Economic Outlook”, publicat la mijlocul lunii octombrie, institutia financiara internationala si-a revizuit, in sus, prognozele referitoare la avansul economiei romanesti pana la 4% in 2019 si la 3,5% in 2020.

Banca Mondiala a revizuit in crestere la 4,2% estimarile privind avansul economiei romanesti in 2019, cu 0,6 puncte procentuale mai mult fata de prognoza din iunie 2019, se arata intr-un raport publicat in octombrie de Banca Mondiala (BM).

De asemenea, institutia financiara internationala se asteapta ca Romania sa raporteze pentru 2020 si 2021 o crestere a Produsului Intern Brut de 3,6% si, respectiv 3,2%, in crestere cu 0,3 si, respectiv, 0,1 puncte procentuale fata de previziunea precedenta.

Print Friendly, PDF & Email
Reclame home 1

Related posts

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2