Primii evrei au sosit pe la mijlocul secolui XIX. În 1869 în Baia Sprie trăiau doar 31 de evrei, în 1910 268 de persoane s-au declarat evrei, iar la recensământul din 1941 din 4292 de locuitori s-au declarat evrei 309 persoane.
Comunitatea de aici era arondată celei din Baia Mare. Sinagoga a fost construită între anii 1909-1910. Meir Nadler a servit ca rabin, învățător și daian până în 1937.
Evreii din oraș lucrau în minerit și în industria hotelieră. La momentul acela Baia Sprie era o stațiune balneară îndrăgită. Însă, regăsim evrei și printre funcționarii publici, agenți comerciali sau în industria lemnului.
Ernő Zakariás a fost cel mai important președinte al comunității din Baia Sprie. Activitatea sionistă era aproape inexistentă.
Ultimul rabin a comunității a fost Perec Tuvja Strohli. Acesta a fost deportat și ucis în Auschwitz.
Cel mai important evreu din Baia Sprie este Adolf Boros, proprietar de tipografie în Satu Mare și conducător al comunității status quo ante din oraș.
Evreii de aici au fost duși în ghetoul de pe Valea Borcutului, iar în luna iunie au fost urcați în trenuri și duși în Auschwitz. Aici majoritatea dintre ei au fost uciși de cum au pășit pe peron.
După Holocaust s-au întors puțini supraviețuitori. Dacă în 1947 80 de persoane s-au declarat evrei, în anul 2002 mai trăia un singur evreu în oraș.
Asociația Maramureș Heritage