Consiliul Fiscal: Deficitul bugetar ar putea creste pana la 4,8% din PIB in 2020

Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2

Consiliul Fiscal (CF) estimeaza un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 cuprins intre 4,6 – 4,8% din PIB, de peste 6% din PIB in 2021 si respectiv peste 7% din PIB in 2022, potrivit Opiniei CF privind Legea bugetului de stat si Legea bugetului de asigurari sociale pentru anul 2020, informeaza AGERPRES.

“Considerand informatiile disponibile in acest moment, CF estimeaza un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 cuprins intre 4,6 – 4,8% din PIB. Ecartul fata de tinta de 3,6% din proiectul de buget provine din: 0,45 puncte procentuale (pp) din PIB din deteriorarea peste asteptari probabila a executiei bugetare aferente anului 2019, care reprezinta punctul de plecare in constructiile bugetare subsecvente; 0,5 pp din modificarea taxelor si impozitelor ulterior adoptarii proiectului de buget pentru 2020; 0,15 pp in ipoteza unei proiectii macroeconomice mai plauzibile (prudente)”, se arata in document.

Consiliul Fiscal apreciaza ca sunt necesare masuri suplimentare privind veniturile si cheltuielile bugetare pentru a se asigura convergenta cu tinta de deficit propusa pentru anul curent

De asemenea, institutia subliniaza ca depasirea considerabila a pragului de 3% pentru deficitul bugetar, estimata a se fi produs in anul 2019, persista in anul 2020, precum si pe termen mediu in conditiile date. Desi proiectul de buget pentru anul 2020 are in vedere o reducere a derapajului bugetar, scaderile de impozite operate la scurt timp dupa adoptarea legii bugetului, precum si slabiciuni suplimentare ale executiei bugetare pe anul 2019, comparativ cu parametrii aprobati prin cea de-a doua rectificare bugetara, conduc la o probabila adancire a dezechilibrului bugetar in anul 2020.

CF noteaza ca majorarea programata a punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020 are loc in contextul unui derapaj bugetar de proportii deja existent.

“Chiar si fara aceasta masura estimarea CF privind deficitul bugetar pentru anul curent ar fi de circa 3,8 – 4,1% din PIB, ceea ce se traduce printr-o incordare si mai severa a bugetului, data fiind putinatatea resurselor disponibile in raport cu obligatiile angajate in prezent, chiar fara a le lua in considerare si pe cele viitoare. Impactul majorarii cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum si al celorlalte masuri cuprinse in noua lege a pensiilor va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, implicand o majorare a ponderii cheltuielilor cu asistenta sociala cu inca 1,85 pp din PIB fata de anul curent, si un nivel al deficitului bugetar in jurul valorii de 6% din PIB. In 2022 deficitul ar trece de 7% din PIB.

Asemenea deficite sunt foarte greu de imaginat ca fiind de acceptat de catre piete si indica nevoia de corectie la timp. In aceste conditii, o corectie catre niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute in vedere de altfel si de autoritati in cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de dificil de realizat. De aceea, nu trebuie sa se accepte cresterea deficitelor bugetare, iar consolidarea trebuie sa debuteze inca din anul 2020”, mentioneaza sursa citata.

Potrivit Consiliului Fiscal, niveluri inalte si in crestere ale deficitului bugetar (admitand ca pietele le-ar tolera un timp) ar determina acumularea de datorie publica si vulnerabilizarea masiva a starii finantelor publice; spatiul fiscal nu ar exista, ceea ce ar conduce la imposibilitatea de a stimula economia in faza de recesiune a ciclului economic si mai mult, in mod inevitabil ar impune corectii fiscale, contribuind la mentinerea caracterului pro-ciclic al politicii fiscal-bugetare.

Necesitatea consolidarii bugetare trebuie considerata si in corelatie cu perspectiva modificarii rating-ului suveran, care este mentionata explicit drept element cheie in perspectiva evaluarilor viitoare ale agentiilor de profil. In acest context bugetar foarte dificil, CF sustine ca initiative privind reduceri de taxe si impozite, precum si cresteri de cheltuieli nu se justifica, fiind contrare logicii consolidarii bugetare. In plus, cu cat corectia bugetara va incepe mai tarziu, cu atat amploarea masurilor corective necesare va fi mai ridicata si implicit costurile economice si sociale mai insemnate.

“Consolidarea bugetara este esentiala pentru consolidarea macroeconomica. Nevoia de corectii bugetare, de consolidare a bugetului public este reclamata nu numai de pericolul intrarii sub incidenta procedurii de deficit excesiv (PDE), cat si de necesitatea de a demonstra ca suntem in stare sa recastigam controlul asupra finantelor publice; corectiile induse de pietele financiare sunt mai dureroase decat cele realizate intern si din timp. Daca, in ultimii ani, singurul reper functional din perspectiva regulilor fiscale nationale si/sau europene a fost reprezentat de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar efectiv, in prezent, si acesta este depasit, iar directia este de majorare a deviatiei fata de acesta. Perspectiva plasarii Romaniei in PDE apare dificil de evitat, iar aceasta ar trebui sa indemne la corectii cat mai grabnice”, se spune in opinia CF.

Balanta riscurilor in legatura cu soldul bugetar aferent anului 2020 este inclinata, in opinia CF, pe partea negativa, respectiv inregistrarea unui deficit bugetar mai ridicat, presiuni suplimentare asupra bugetului putand sa apara din: evolutii economice mai nefavorabile la nivel international, aplicarea deciziei de dublare a alocatiilor, prorogata pana la 1 august, inregistrarea unei cresteri mai alerte a cheltuielilor cu bunuri si servicii. In sens opus ar putea actiona o reducere a cheltuielilor de investitii, dar este putin probabil ca aceasta sa poata compensa o eventuala manifestare a riscurilor descrise anterior.

“In ceea ce priveste perspectivele fiscal-bugetare pe termen mediu, considerand politici neschimbate si toleranta (greu de imaginat) din partea pietelor, CF apreciaza probabile niveluri ale deficitului bugetar de peste 6% din PIB in anul 2021 si respectiv peste 7% din PIB in anul 2022. In aceste conditii si avand in vedere contextul economic intern si international complicat, inclusiv din perspectiva disponibilitatii si costurilor finantarii, este evidenta necesitatea adoptarii cat mai rapide de masuri corective de amploare, capabile sa readuca situatia fiscal-bugetara pe o traiectorie sustenabila, si in conformitate cu regulile fiscale nationale si europene”, se precizeaza in document.

Print Friendly, PDF & Email
Reclame home 1

Related posts

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2