Costescu (CFR Călători): Am reuşit să reducem cu aproape 100 de milioane de lei pierderile;vânzările au coborât chiar până la 2%

Reclame home general
Reclame home general
Reclame home general
Reclame home general
Reclame home general
Reclame home general

Pierderile companiei CFR Călători prevăzute la începutul anului pentru 2020 s-au redus cu aproximativ 100 de milioane de lei, la 585 milioane de lei, a declarat, joi, pentru AGERPRES, directorul general Dan Costescu.

Potrivit acestuia, Consiliul de Administraţie al companiei a aprobat în şedinţa de joi bugetul de venituri şi cheltuieli al companiei aferent anului în curs, care indică pierderi mai mici decât cele prevăzute iniţial la peste 600 de milioane de lei.

“Am aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli al companiei. Anul curent îl vom încheia mai bine decât ne-am aşteptat. Am reuşit să reducem cu aproximativ 100 de milioane de lei pierderile pe care le-am găsit proiectate în ianuarie şi nu trebuie să uităm că am avut lunile de vârf ale pandemiei, când nu se ieşea decât cu scopuri precise, în care aveam 2 sau 5% din vânzări. Studenţii, de exemplu, au coborât la 2%, vânzările de bilete la case undeva la 5% au rămas, deci, practic, compania nu mai vindea 95% pe aceste pierderi forţate, pe ordonanţele militare care ne-au ajutat la capitolul epidemiologic, dar la transporturi nouă ne-au creat aceste situaţii”, a afirmat Dan Costescu.

Şeful companiei a precizat că la momentul preluării mandatului său, în luna ianuarie 2020, şi-a propus trei obiective strategice, respectiv concentrarea pe călători, în primul rând, pe flota de vagoane şi de locomotive şi, nu în ultimul rând, pe angajaţi, pentru a le putea oferi condiţii mai bune de lucru şi pentru modificarea modului de lucru.

“Ca obiective operaţionale ale afacerii, aveam deja o provocare, pentru că, la începutul anului, când am venit, am găsit un buget stabilit la peste 600 de milioane de lei pierdere. Pierderea aşa de mare era pe de o parte rezultatul tuturor lucrurilor care s-au întâmplat în 2019, nu numai măsuri organizatorice de management, dar şi lucruri care s-au întâmplat la nivel de ţară: creşterea preţurilor la utilităţi, la energie electrică, dar şi la combustibili – noi folosim mii de tone de motorină pentru tracţiune – şi, foarte important, mărirea de salarii care a operat undeva la sfârşitul anului 2019. Aceasta nu a avut impact decât pe câteva luni – puţine – din 2019, dar îşi produce şi acum efectele pe 2020. Deci, toată această creştere a fondului de salarii cu zeci de milioane urma să se vadă. De asta, proiectul de buget pe 2020 era unul cu o pierdere de peste 600 de milioane de lei”, a explicat acesta.

A doua provocare se referea la investiţii, fiind nevoie de locomotive şi vagoane, astfel apărând obiectivul “1000 plus”, în condiţiile în care la preluarea mandatului său compania avea în parc 792 de vagoane.

“A doua provocare se lega cumva cu obiectivele strategice, unde nu aveam loc în vagoane, nu puteam să tratăm corespunzător călătorul şi nici condiţii prea bune pentru angajaţii noştri nu puteam să avem. Şi atunci ne-am propus, ca orice companie care vrea să crească şi să acopere pierderile… cum se poate face asta? Dezvoltându-se, deci prin investiţii. Aşa s-a definit şi acel obiectiv 1000 plus pentru vagoane, când în ultimul sezon erau doar 792. Noi ne-am propus şi îmbunătăţirea parcului de locomotive şi schimbarea condiţiilor de confort în automotoarele Desiro. Deci, asta ne-am propus: două mari obiective: o îmbunătăţire a rezultatului financiar şi o dezvoltare care să ne asigure premisele unor îmbunătăţiri ale acelor rezultate, dar pe anii următori, în baza investiţiilor pe care le-am făcut. Mai multe vagoane însemnau mai mulţi călători, mai mulţi bani încasaţi. Era planul la începutul anului, când am preluat mandatul, la sfârşitul lui ianuarie”, a arătat directorul general al CFR Călători.

Însă, a subliniat el, planul urma să se schimbe în martie, odată cu declararea stării de urgenţă pe fondul pandemiei de coronavirus, când cu trenul au circulat doar navetiştii – lucrătorii din poliţie, transporturi, sănătate, utilităţi – şi cei care erau nevoiţi să o facă.

“Atunci a trebuit să ne adaptăm rapid şi să luăm alte măsuri. Măsurile pe componenta de investiţii, din momentul acela, au trebuit dezvoltate pentru că e clar că în criză investeşti ca să poţi să recuperezi imediat ce se termină criza sau chiar înainte. Am accelerat şi, ca urmare, obiectivul 1000 plus nu a fost atins la sfârşitul anului, ci încă din sezon şi la un nivel rezonabil chiar înainte de sezon. Chiar dacă nu am avut 1000 de vagoane, am avut 950, 970, deci am putut să ne facem treaba în sezon şi după aceea. Am văzut de unde putem să mai îmbunătăţim rezultatul, să facem economii şi am luat măsuri. S-au făcut economii în zona de tracţiune, la combustibilul Diesel, la plata TUI-ului, pentru că ne-am adaptat foarte rapid la cererea de transport. Acele trenuri pe distanţe lungi le-am mai redus din frecvenţă, nu le-am oprit de tot pentru că trebuia să asigurăm legătura, nu puteam să rupem ţara în două, deci am menţinut strictul necesar”, a susţinut acesta.

Costescu a subliniat că din cauza faptului că au circulat mai puţine trenuri în acea perioadă, şi chiar după, s-a obţinut o economie şi astfel pierderile au fost diminuate.

“Este clar că au fost mai puţine trenuri, am făcut şi de acolo economie şi rezultatul final este un pic mai bun decât am sperat noi, în sensul că faţă de acel proiect pe care l-am găsit, de peste 600 de milioane de lei pierdere la începutul anului, am reuşit acum, după pandemie, să ne ducem la 585 milioane de lei. Asta este, practic, cifra pe care o avem acum: 585 milioane de lei pierdere, mai puţin decât se prognozase la începutul anului şi cu pandemia la mijloc”, a explicat Dan Costescu.

Potrivit acestuia, compania s-a concentrat încă de la începutul anului pe reparaţii şi modernizări şi a reuşit să aibă în şase luni “ceea ce se făcuse în fiecare din anii trecuţi”.

“Noi ne-am organizat încă de la începutul anului şi la capitolul reparaţii şi la cel de modernizări. Reparaţiile se referă de fapt la refacerea vagoanelor, fără a le schimba configuraţia, şi de a aduce îmbunătăţiri, doar a le repara pentru a putea să circule. În schimb, modernizările sunt cele care aduc şi îmbunătăţiri, cum sunt uşile culisante, toaletele ecologice, prize, climatizare. Aşa am reuşit să reparăm şi să modernizăm de două ori mai multe vagoane faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Practic, noi la 6 luni făcusem ceea ce se făcuse în fiecare din anii trecuţi. Am accelerat acolo, am văzut că merge bine şi că am avea nevoie de fonduri suplimentare, le-am solicitat la rectificare şi după ceva efort au fost aprobate de Guvern. Ele au fost aprobate şi în Consiliul de Administraţie şi urmează acum calea pentru a primi acei bani şi a-i folosi cât mai mult până la finele anului”, a mai spus oficialul CFR Călători.

În prezent, operatorul naţional de transport feroviar de călători are în parc 1.004 vagoane funcţionale şi peste 400 de vehicule motoare (locomotive şi automotoare).

“În parc avem acum 1.004 vagoane funcţionale şi ne-am concentrat pe număr foarte mult în prima parte a anului, pentru că venea sezonul unde era cererea mai mare. Nu a fost ca în ceilalţi ani pentru că totuşi a fost o reţinere din partea călătorilor de a circula, dar a fost un volum al cererii la care nu făceam faţă dacă nu aveam aceste vagoane. Aveam trenuri pline, în condiţiile în care acum trenurile nu mai au ca în anii trecuţi câte 2-3 vagoane. Au crescut peste tot. Am avut trenuri care au mers la maximum admis din punct de vedere al traficului, 15 vagoane – cele spre/dinspre litoral, Valea Prahovei, dar şi cele care asigurau legătura cu Moldova, din Bucureşti, spre Timişoara, Cluj. Sunt zone unde cererea este mare şi am avut vagoanele la capacitate maximă”, a afirmat directorul general al companiei.

În plus, în prezent nu mai pot fi vândute bilete fără locuri, care erau de asemenea o sursă de venit pentru operator.

“Nu mai putem să vindem locuri în picioare – înainte erau o sursă de venit – erau weekend-uri în care aveam 20.000 de locuri în picioare şi erau acceptate pe trasee gen Valea Prahovei, dar acum, nemaiavând această posibilitate, dacă nu aveam aceste vagoane ca oamenii care erau atunci în picioare să fie aşezaţi pe locuri, practic nu reuşeam să recuperăm din acele pierderi la începutul anului”, a menţionat el.

În ceea ce priveşte parcul de tracţiune, acesta are acum funcţionale 475 de vehicule motoare, în care sunt incluse şi automotoarele Desiro.

“În parc sunt peste 400 de locomotive, de motoare cum le spunem noi, pentru că există şi acele automotoare şi aici iar este o bătălie pentru a le ţine cât mai mult în viaţă şi a avea cât mai multe. Ciclul de reparaţie la o locomotivă sau la un automotor este mult mai mare decât la un vagon – este vorba de undeva la 6 luni, dar am reuşit şi am scos în sfârşit şi prima locomotivă. După 10 ani în care nu se mai modernizaseră locomotive electrice am reuşit să scoatem prima locomotivă dintr-o serie de 40 pentru care am semnat contractul. Celelalte vor urma – câteva până la sfârşitul anului – şi apoi constant în anii următori”, a adăugat directorul general al companiei.

Print Friendly, PDF & Email
Reclame home 3
Reclame home 3

Related posts

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *