Creierul se micsoreaza in timpul somnului, dar acesta este un lucru bun

Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2

Cercetatorii au descoperit ca sinapsele din creier, care sunt conexiunile dintre neuroni, se micsoreaza cu aproape 20% in timpul somnului. In acest timp sinapsele se odihnesc si se pregatesc pentru o noua zi, cand vor deveni mai puternice si capabile sa primeasca noi informatii, relateaza Live Science, informeaza AGERPRES.

Fara aceasta resetare, cunoscuta sub denumirea de “homeostaza sinaptica”, sinapsele s-ar putea supraincarca si “arde”, ca o priza electrica la care sunt conectate prea multe aparate electrocasnice, sustin oamenii de stiinta.

“Somnul este momentul perfect pentru ca aceasta renormalizare sinaptica sa se produca… pentru ca atunci cand suntem treji, suntem ‘sclavii’ lui aici si acum, receptand tot timpul unii stimuli si invatand ceva”, a declarat coautoarea studiului, dr. Chiara Cirelli, din cadrul Madison Center for Sleep and Consciousness al Universitatii din Wisconsin.

“In timpul somnului, suntem mult mai putin preocupati de lumea exterioara… iar creierul poate trece in revista toate sinapsele, revigorandu-le intr-un mod inteligent”, a declarat Chiara Cirelli pentru Live Science.

Dr. Cirelli si colegul ei, dr. Giulio Tononi, tot de la Universitatea din Wisconsin, au prezentat ipoteza homeostazei sinaptice (synaptic homeostasis hypothesis — SHY) in 2003.

Acum, cei doi cercetatori au dovada vizuala directa a SHY dupa ce au observat reducerea sinapselor la soareci in timp ce animalele dormeau, un experiment complex care a durat patru ani. Oamenii de stiinta si-au prezentat concluziile pe 2 februarie, in revista Science.

Practic, somnul este pretul pe care il platesc oamenii pentru creiere care sunt capabile sa continue sa invete lucruri noi, sustin cercetatorii.

Russell Foster, care conduce Sleep and Circadian Neuroscience Institute de la Universitatea Oxford, din Marea Britanie, care nu a fost asociat la studiu, a spus ca concluziile cercetatorilor sustin teoria ca somnul este necesar pentru consolidarea amintirilor si, in consecinta, pentru invatare.

Timp de milenii, oamenii s-au intrebat care este natura si rostul somnului. Aristotel a sugerat ca somnul este regenerativ, o perioada de inlocuire si reconstructie a ceea ce corpul a consumat in timpul zilei. Stiinta moderna sustine aceasta idee, cercetatorii identificand seturi de gene asociate cu regenerarea si metabolismul care se declanseaza numai in timpul noptii.

Cei doi cercetatori s-au concentrat insa pe efectul somnului asupra creierului. In lucrarea publicata in 2003, ei au lansat ipoteza despre rolul somnului in cresterea sinapselor, care servesc drept cai de transport a informatiilor intre neuroni. Sinapsele se intaresc constant, sau se maresc, in timpul zilei pentru a satisface traficul, pe masura ce creierul absoarbe noi experiente. Dar aceasta intarire a sinapselor nu poate dura la nesfarsit, pentru ca ele ar putea deveni suprasaturate sau chiar “supraincarcate”.

Cercetatorii au sugerat in lucrarea lor ca sinapsele se reduc in timpul somnului, dar ca aceasta micsorare nu creeaza neaparat o nevoie de somn corpului, ci mai degraba acesta profita de traficul scazut din creier care se intregistreaza in aceasta perioada.

Pentru a dovedi acest lucru, cercetatorii au folosit o noua forma de microscopie a electronilor care le permite sa observe schimbarile minuscule de dimensiune in sinapsele microscopice la nivel nanometric in creierele soarecilor. Ei au descoperit ca doar cateva ore de somn au dus la o descrestere medie cu 18% a marimii sinapselor.

Dr. Cirelli sustine ca una dintre descoperirile interesante este ca aceasta micsorare s-a produs in circa 80% din sinapse, dar le-a ocolit pe cele mai mari. Acestea ar putea fi asociate cu amintirile cele mai importante si cele mai stabile, conexiuni pe care creierul nu doreste sa le piarda, au speculat cercetatorii. Modul in care creierul decide ce conexiuni sinaptice sa micsoreze este insa un alt mister, a apreciat Chiara Cirelli.

“Este un lucru critic ca aceasta micsorare sa se produca in timpul noptii, pentru ca uriasa informatie codificata de sinapsele temporare din timpul zilei sa nu copleseasca creierul. Aceasta micsorare face ca doar cele mai importante informatii sa fie pastrate”, a afirmat Russell Foster.

Cercetatorul sustine ca ar fi necesare noi experimente care sa se bazeze pe studiul Cirelli-Tononi si care sa foloseasca modelele de la soareci pentru a explora conexiunile dintre ritmurile circadiene, somn, reducerea sinapselor si afectiunile psihiatrice. Unele dintre trasaturile cheie ale acestor afectiuni par sa fie tulburarea circuitului neural, probleme de somn, perturbarea functiilor cognitive si a memoriei.

Russell Foster a adaugat ca resetarea sinapselor ar putea fi o trasatura cheie a somnului, in special pentru oameni, care au capacitati cognitive avansate in comparatie cu animalele. Totusi, aceasta micsorare a sinapselor ar putea fi doar una dintre numeroasele functii esentiale care se produc in timpul fazei somnului, o perioada in care corpul profita de inactivitatea fizica pentru a efectua o gama de activitati de intretinere esentiale, a mai spus el.

 

Print Friendly, PDF & Email
Reclame home 1

Related posts

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2