Soldatii patruleaza de peste doi ani pe intreg teritoriul Frantei, provocand critici din partea a numerosi experti, care pun sub semnul intrebarii eficienta acestei desfasurari antiteroriste, in timp ce prezenta militara pe strazile capitalelor europene este rara, chiar exceptionala, scrie joi intr-un comentariu AFP, informeaza AGERPRES.
Miercuri, sase dintre ei au fost raniti la periferia pariziana de soferul unei masini care a intrat in ei in mod deliberat. Aceasta este cea de-a sasea oara, din ianuarie 2015, cand militarii francezi din cadrul operatiunii ”Sentinelle” (Santinela) sunt astfel luati drept tinta.
In afara de securizarea unei strazi din Paris in seara atentatelor de la Bataclan, in noiembrie 2015, nu mai exista nici un exemplu de actualitate in care soldatii sa intervina pentru a proteja altceva decat pe ei insisi, a declarat pentru AFP cercetatorul Elie Tenenbaum, autorul raportului intitulat ”La sentinelle égarée ?” (Santinela ratacita ?).
”Este un dispozitiv de securitate care devine tinta ca atare. In prezent, in pofida a ceea ce spune Ministerul Apararii (…), acesti militari sunt folositi ca forte auxiliare celor de politie”, a afirmat Tenenbaum, precizand ca, numai in regiunea pariziana, soldatii sunt in medie tinta a cinci agresiuni cotidiene, verbale cel mai adesea, dar uneori si fizice.
”Acest dispozitiv nu ofera nimanui nici o satisfactie, deoarece el contribuie foarte putin in termeni de securitate”, a declarat pentru AFP generalul in retragere Vincent Desportes. ”In schimb, el le ofera teroristilor tinte militare clare pentru cei care vor sa atace. De la inceput, ei au servit in principal drept tinte”, a mai spus generalul. ”Este o operatiune de ordin psihologic si politic, dar care nu contribuie cu nimic la securitatea francezilor. In schimb, ea reprezinta o sarcina considerabila pentru fortele armate si are o influenta cu totul negativa asupra moralului trupelor si a capacitatii lor de a recruta soldatii de care avem nevoie”, a afirmat generalul francez.
Luni, ministrul francez al apararii, Florence Parly, si-a reafirmat pozitia oficiala: ”Ei sunt inainte de toate un scut, deoarece, de fiecare data, au putut sa dejoace tentativele de atentate (…) care erau in pregatire”.
Aceasta este o opinie pe care colonelul in retragere Michel Goya nu o impartaseste, el denuntand ceea ce numeste ”capcana operatiunii Sentinelle”. ”Daca se examineaza bilantul real al angajarii militarilor pe teritoriul metropolitan incepand din octombrie 1995, se constata ca nici un atentat, indiferent de ce origine, n-a putut fi impiedicat de aceasta prezenta”, a afirmat colonelul Goya. ”Probabil ca unii au fost descurajati de ea, dar nu dispunem, dupa cate stiu, de nicio dovada in acest sens in ultimii peste douazeci de ani. Teroristii pe care soldatii i-au neutralizat in cele din urma sunt cei care i-au atacat”, a mai spus Goya.
Intr-un interviu pentru revista Le Point, Bénédicte Chéron, care este specializata pe probleme privind relatiile dintre armata si societate, a calificat recent ”Sentinelle” drept ”o misiune paratrasnet”. ”Nu va mai fi posibil sa ne ascundem fata dupa voal in legatura cu faptul ca noi distribuim pe teritoriul national tinte. S-o spunem: ‘Sentinelle’ este un paratrasnet care atrage fulgere”, a declarat dna Cheron.
Operatiunea ”Sentinelle”, care mobilizeaza 7.000 de soldati permanent pe teritoriul francez, ”ar trebui revizuita in profunzime” in toamna, anunta in iulie presedintele Emmanuel Macron.
In Europa, Belgia a optat, de asemenea, de la inceputul lui 2015, sa desfasoare soldati inarmati pe strazi in cadrul protectiei antiteroriste. Ei sunt in prezent circa 1.100, in cadrul operatiunii ”Vigilant Guardian”, o operatiune prezentata ca fiind temporara, prelungita de la o luna la alta.
In Regatul Unit, militarii pot fi mobilizati in mod punctual, pentru a sustine fortele de ordine in perioade de criza, cum a fost imediat dupa atentatul de la Manchester din mai. Operatiunea ”Temperer Plan”, prevazuta dupa atentatul din ianuarie 2015 de la Paris, permite mobilizarea a maximum 5.100 de soldati.
In schimb, Germania a ales sa nu recurga la armata, deoarece interventia ei pe teritoriul german este interzisa de Constitutie de la sfarsitul perioadei naziste.
