Cutremurele din Romania si efectele lor. Cand au avut loc cele mai devastatoare cutremure

Cutremurele din Romania si efectele lor – este titlul unei analize efectuate de către cei de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pămantului din Romania. Este un material amplu, în care sunt punctate principalele cutremure care au lovit Romania de-a lungul timpului. Este interesant că romanii, cand vorbesc de cutremure, au în minte doar cutremurul din 1977, însă această analiză arată clar că Romania a fost lovită de multe cutremure de magnitudine mare de-a lungul anilor.

Din start ni se spune că România este o ţară cu potenţial seismic ridicat, „aspect evidenţiat de studiile de hazard seismic şi de prevederile codului de proiectare seismică P100. Practic, în orice moment se poate produce un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 în Zona Seismică Vrancea, la adâncimi între 60 şi 180 km. Şi această zonă nu este singura în care pot avea loc cutremure cu potenţial distructiv. Cele mai mari cutremure se produc cu majoritate în zona Vrancea (în număr foarte mare la adancimi intermediare), dar și alte zone crustale precum Făgăraș-Campulung, Banat, Shabla și Crisana-Maramureș. Cutremure de adâncime intermediară au loc doar în Zona Vrancea”.

Seismologii precizează că acest tip de cutremure este foarte periculos „când magnitudinea este mare, deoarece datorită modului de propagare a undelor seismice se pot genera efecte distructive pe o suprafață foarte extinsă (de până la câteva sute de km depărtare). Cutremurele crustale (de suprafață) pot provoca distrugeri considerabile în zona epicentrală, chiar și la magnitudini medii (5-6), dar atenuarea rapidă a undelor seismice face ca zona afectată să aibă dimensiuni mai reduse”.

„În ultimii 500 de ani se poate constata că au avut loc aproximativ 2-3 cutremure majore pe secol în zona Vrancea – la diferențe de la câțiva ani la câțiva zeci de ani. Ca si exemple, cutremurul din 11 iunie 1738, cu magnitudinea de 7.7, zona seismică Vrancea. Acest cutremur a dăramat în Moldova 11 mănăstiri (la Bacău, Focșani, Iași sau Barlad), dintre care una cu un turn nou făcut, care s-a dăramat și a îngropat sub dăramături 15 zidari (Réthly, 1952). La Cetatea Neamt, zidurile groase s-au prăbușit. Cronicarul Ioan Neculce (2001) consemnează: „în 31 de zile a lui mai … s-au făcut un cutremur mare, de au căzut manastire Golie și multe case și mănăstiri în gios, Răchițoasa și alte manastire la Focsani”.

Mai avem cutremurul din 23 ianuarie 1838, unul care în Țara Romanească a provocat prăbușirea și avarierea gravă a 217 biserici, cele mai multe fiind în Ramnicu Valcea și Craiova. În București, conform unui raport oficial, s-au prăbușit 36 de clădiri inclusiv Hanul lui Manuc și Biserica Sf. Silvestru. A nu se uita cutremurul din 4 martie 1977, care a fost cel mai distructiv cutremur de pe teritoriul României. În rapoartele oficiale finale (Bălan et al., 1982) se menționează:

– 1578 de morți și 11321 răniți la nivel național, din care 1424 de morți (90% din total) și 7598 de răniți în București

– Majoritatea deceselor din București au fost ca urmare a prăbușirii totale sau parțiale a 32 de clădiri din București

– 23 de județe grav afectate, dintr-un total de 40. Pagube economice totale ce au depășit 2 miliarde de dolari – ceea ce, ajustat la inflație, ar însemna astăzi 9 miliarde de dolari. 70% din pagubele economice au fost în București, 32.900 de locuințe au fost avariate grav iar 182.000 au fost mai puțin avariate, la nivel național, respectiv 200.000 de oameni direct afectați, 350.00 de familii rămânând fără adăpost”, se precizează în respectiva analiză.

De menționat că mai sunt multe cutremure care sunt evidențiate în analiza amintită mai sus. Mai spunem că ieri, de exemplu, în zona Gorj au avut numeroase cutremure de magnitudine peste 2, dar și mai mari. Unii deja vorbesc de un cutremur mare care va lovi Romania în perioada care urmează, alții spun că un astfel de cutremur nu este posibil. Vom trăi și vom vedea.

Dragoș HOJDA

Distribuie articolul
Adaugă un comentariu