De ce își bat românii femeile?

Reclame home general
Reclame home general
Reclame home general
Reclame home general
Reclame home general
Reclame home general

În România, violența domestică apare pe agenda publică doar atunci când o femeie este ucisă. Nici măcar acum, în plină campanie electorală, ea nu pare să fie o prioritate pentru politicieni, precizează pressone.

De ce nu este încă violența domestică o prioritate în România? Și de ce fenomenul nu poate fi conținut? Am căutat răspunsurile la aceste întrebări discutând cu șase activiste pentru drepturile femeilor și consultând programele de guvernare propuse de principalele partide din România pentru perioada 2020-2024.

Am descoperit o problemă sistemică de sănătate publică. O femeie bătută și abuzată din România are surse de sprijin puține. De cele mai multe ori, ea va fi învinovățită de societate și nu va găsi protecție și dreptate la autorități. În plus, interesele ei vor fi reprezentate, în Parlament, de o majoritate covârșitoare de bărbați.

Așa cum am avut un pact național pentru educație, ar trebui să avem unul pentru prevenirea și sancționarea violenței domestice, spun experții din domeniu. Altfel, ea va continua să producă din ce în ce mai multe victime.

„În România avem aceste zicale din popor pe care le auzim din nou și din nou”, spune Andreea Rusu, directoarea executivă a Centrului FILIA. „Bătaia e ruptă din rai, nu iese fum fără foc. Să ne uităm puțin la noi înșine atunci când ne întrebăm de ce violența domestică nu este adresată. Când aflăm de situații de violență, majoritatea oamenilor se întreabă: da ce-a făcut? De multe ori societatea acceptă violența și o mai și bagatelizează, că avem și tendința de a râde de situații de violență și de a le face divertisment”, spune ea.

Pe 9 februarie, anul acesta, vedeta TV Daniela Crudu a sunat la 112 după ce a fost bătută crunt de iubitul ei. Deși poliția a găsit-o plină de sânge, cu un traumatism cranio-facial, entorsă de gleznă și o fractură de piramidă nazală, care a necesitat operație, internetul a explodat de comentarii care, în loc să sancționeze agresorul, râdeau de victimă.

„Astea merită să fie bătute dimineața, la prânz, seara și între mese” spunea unul din comentariile de pe Facebook, strânse de Vice într-un text care analiza felul în care a reacționat opinia publică din România la cazul Danielei Crudu. O parte consistentă a internetului nu părea să înțeleagă faptul că, indiferent cum se îmbracă și ce face o femeie, violența asupra acesteia nu are justificare.

Mulți români nici nu realizează faptul că agresiunile asupra femeilor se întâmplă indiferent de venituri, educație sau dacă familiile lor locuiesc în mediul urban sau rural.

„Noi am avut multe victime care au școală, au business-uri, au profesii. Am avut avocați, profesori, medici. Am avut chiar și judecătoare”, spune Iolanda Beldianu, de la Asociația Pas Alternativ, care activează de 20 de ani în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice.

„În cazul violenței domestice, este cazul să depășim prejudecățile care uneori au fost promovate și prin intermediul politicilor publice, că ar avea legătură cu nivelul de educație, alcoolism și alte probleme de genul acesta, când de fapt aceștia reprezintă doar niște factori care pot să fie favorizanți. Cauzele esențiale ale violenței împotriva femeilor sunt legate de inegalitățile dintre femei și bărbați și asta o spun toate convențiile internaționale în domeniu. Acolo trebuie să ne uităm, la cât de răspândite sunt stereotipurile legate de rolul femeii, rolul bărbatului în societate, în familie. Pentru că violența este justificată și apoi perpetuată de la o generație la alta pornind de la aceste prejudecăți și inegalități”, spune Camelia Proca, de la Asociația ALEG.

„Mentalitatea tradițională și patriarhală există încă chiar și în țările mai dezvoltate. Ce e deficitar în România este lipsa conștientizării publice. La noi se vorbește despre acest subiect de 15-20 de ani, maximum, pe când alte țări au avut o mișcare feministă solidă care a evoluat și care a pus problema violenței domestice de-a lungul timpului, cu 30-50 de ani în urmă. Și prejudecățile sunt mai adânc înrădăcinate”, adaugă ea.

Print Friendly, PDF & Email
Reclame home 3

Related posts

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *