De ce nu poate BOR să respecte legea?

Mii de medici şi asistenţi medicali luptă cu pandemia, epuizaţi după un an de zile de foc continuu. Industrii întregi abia supravieţuiesc. Micile afaceri închid ușile unele după celelalte. Mii de artişti sunt rămaşi fără scenă, iar sportivii au rămas fără susţinători. O ţară întreagă este privată de film, teatru, concerte şi socializare reală, iar majoritatea copiilor sunt privaţi de o educaţie funcţională, precziează republica.ro.

În timp ce orice abatere este sancţionată pe loc, o singură instituţie îşi permite, în repetate rânduri, să strângă mulţimi, să înghesuie oameni, să împartă obiecte, în unele cazuri chiar să îndemne vădit la nerespectarea regulilor, adică să jignească eforturile unei întregi populaţii de a trece cât mai rapid peste catastrofa medicală, economică, socială şi psihologică prin care trecem.

Evenimentele de Bobotează arată ceea ce mulţi intuiam, adică faptul că atitudinea ÎPS Teodosie de la Constanţa nu este o aberaţie singulară tolerată de BOR. Înghesuiala, refuzul măştii, îndemnul de nerespectare a regulilor şi sabotarea constantă a eforturilor autorităţilor sunt elemente prezente în multe din parohiile din ţară. Deşi s-a bucurat de „dezlegări” din partea statului, atât de Paşti, cât şi în cazul altor procesiuni şi sărbători, Biserica insistă să scoată înainte practicarea unei normalităţi pe care, din păcate, realitatea sanitară nu o permite.

Lipsa de reacţie a autoritaţilor şi a oamenilor politici reprezintă atât afirmarea tacită a relaţiei de vasalitate pe care statul, presupus laic, o are faţă de BOR, cât şi o jignire crasă la adresa a milioane de cetăţeni care de un an de zile încearcă să respecte câteva reguli simple pentru a depăşi cât mai rapid situaţia prin care trecem. Faptul că poliţia şi jandarmeria amendează oameni ce-şi plimbă câinele la ora 23:15 singuri pe stradă, faptul că orice adunare de peste 6 persoane e sancţionată grav, dar BOR îşi permite să organizeze procesiuni cu sute de oameni, iar jandarmeria nu doar că nu acționează, dar protejează aceste manifestări, mă fac să mă simt jignit personal în calitatea mea de cetăţean care a încercat să respecte pe cât posibil legea.

Din punctul meu de vedere nevoia de manifestare spirituală a ființei umane nu reprezintă un argument valid pentru sfidarea sforţărilor unei ţări întregi. Omul are nevoie şi de artă şi de socializare, însă acestea au fost fie oprite, fie limitate, iar lumea, cu frustrare sau fără, a înţeles să accepte această situaţie temporară. De ce nu poate BOR să procedeze la fel şi de ce închid autorităţile ochii? Trăim într-un stat de drept sau într-un stat a cărui autoritate este supusă teocraţiei?

Distribuie articolul
Adaugă un comentariu