De ce pericole este pândit viitorul guvern PNL / USRPLUS?

Reclame home general
Reclame home general
Reclame home general
Reclame home general
Reclame home general
Reclame home general

Președintele Klaus Iohannis a confirmat oficial, la ultima conferință de presă la Cotroceni, că România se îndreaptă spre un guvern format din PNL și USR/ PLUS, mesaj transmis și la întâlnirea informală de marți seară cu liderii liberali, informează g4media.ro.

La cum arată sondajele acum, cele două partide vor putea forma lejer o majoritate în viitorul Parlament, fără să aibă nevoie de micile partide. Oricum, nu este foarte sigur că ele vor trece pragul electoral de 5%.

Altfel spus, chiar și în situația în care PSD ar câștiga alegerile și ar lua un procent-două peste liberali, șansele de a putea forma, totuși, o majoritate în jurul său sunt extrem de mici.

Or, Constituția este clară. A doua zi după alegeri, tot jocul se mută la Cotroceni. Președintele este, potrivit legii, cel care desemnează viitorul candidat la funcția de prim-ministru. Nici un partid nu va avea majoritate absolută în Parlament pentru a revendica funcția de premier. Cum sunt doua partide mari și un al treilea care înclină decisiv balanța, nu rămân prea multe opțiuni dacă PNL și USRPLUS decid să-și dea mâna.

Articolul 103. (1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
Prim urmare, oricât de mult i-ar detesta liberalii pe oamenii lui Barna și Cioloș și viceversa, cele două partide sunt condamnate să guverneze împreună. Negocierile pentru viitorul Guvernul se anunță de pe acum dificile și lungi. Nu suntem în situația în care două partide de opoziție vin împreună la guvernare și împart frățește puterea.

Ne aflăm în scenariul atipic în care un partid, respectiv USRPLUS, va scoate parțial de la guvernare un număr semnificativ de liberali, abia instalați în fotoliile de directori în teritoriu sau șefi prin ministere și companii de stat. O parte din clientela PNL nici măcar nu s-a instalat bine la putere și va trebui să-și facă bagajele pentru a lăsa locul unui partener pe care nu și l-a dorit niciodată cu ardoare alături.

Prima mare discuție va fi despre ministerele importante. Previzibil, Dan Barna și Dacian Cioloș vor dori să obțină de la Ludovic Orban o împărțire cât mai echitabilă între ministerele cu bani, cele de forță și cele de influență. Apoi, dacă un minister ajunge la USR/ PLUS, ce se va întâmpla cu companiile aflate în subordine, populate azi de liberali?

Nu poți conduce Ministerul Transporturilor, de pildă, dacă nu-ți instalezi oamenii tăi la Compania de Autostrăzi. Nu poți face reforme la Tarom dacă în fruntea companiei se află cineva de la PNL, iar la conducerea ministerului un userist. Dimpotriva, astfel de situații sunt sursă sigură de blocaje.

Dacă diferența între cele două partide va fi mare, Ludovic Orban va fi într-o poziție mai puternică de negociere. Cu cât distanța scade, cu atât târguiala devine mai dură.

În orice situație, se prefigurează însă o negociere lungă, de săptămâni. În nici un caz guvernul nu se va putea forma în câteva zile. Ne aflăm, subliniez, în fața unei situații noi. Un partid aflat deja la putere va trebui să împartă masa puterii cu un nou venit, cu un partener nedorit, dar indispensabil. Ciolanul se face dintr-o dată foarte mic, iar liberalii vor înghiți în sec, pentru că nu au de ales.

Prin urmare, un prim pericol este perioada lungă de formare a unui viitor guvern PNL/ USRPLUS. Nimeni nu-și dorește să asiste la negocieri politice interminabile, bătălii și scandaluri politice într-o perioadă dificilă. Oamenii vor un guvern instalat cât mai rapid, care să treacă țara prin criză. Adăugați pe lângă negocierile cu liberalii și discuțiile interne, dintre USR și PLUS, pe tema împărțirii funcțiilor.

Al doilea mare pericol va fi tentația ambelor partide de a arunca vina pe celălalt pentru orice eșec, măsură nepopulară sau problemă majoră apărută în gestionarea crizei sanitare și economice. Vine un an extrem de dificil, cu reduceri de cheltuieli, tăieri de posturi în sistemul public. Viitorii parteneri de guvernare vorbesc limbi diferite și când vine vorba de modul de cheltuire a fondurilor europene. Toate acestea reprezintă noi surse de conflict.

Ele pot fi evitate dacă liderii politici vor manifesta suficientă maturitate și înțelepciune politică. Tensiunile din viitoarea coaliție reprezintă, așadar, un alt pericol major. Certurile politice între partidele aflate la guvernare afectează coerența deciziei și buna funcționare a statului. Or, în plină criză sanitară, nimeni nu-și dorește crize politice.

Or, PSD mizează tocmai pe istoria guvernelor de coaliție din România, care nu arată deloc bine. Dacă liberalii nu se vor înțelege cu cei de la USRPLUS, Klaus Iohannis ajunge la mâna PSD. Dacă Barna și Cioloș vor ieși vreodată de la guvernare sau vor fi scoși în șuturi așa cum a procedat în 2007 Tăriceanu cu PDL-ul lui Traian Băsescu, atunci liberalilor nu le rămâne decât o singură opțiune pentru a forma guvern.

Marcel Ciolacu nu poate decât să spere că viitoarea coaliție de guvernare anunață public de președintele Iohannis în aceste zile va avea viață scurtă și că nu va trebui să aștepte patru ani în opoziție pentru a ajunge din nou la putere. Dacă se va ajunge aici, PNL și PSD ar putea avea chiar majoritate absolută în viitorul Parlament, adică peste 66%, ceea ce le va permite inclusiv modificarea Constituției.

Își dorește președintele Klaus Iohannnis o majoritate puternică și o reformă constituțională profundă, care să-i umple cu conținut cel de-al doilea mandat? Va încerca să salveze cu orice preț viitoarea coaliție pentru a nu guverna alături de PSD, prezentat acum, în campanie, drept inamicul numărul 1 al României?

Neclar și ce se va întâmpla cu UDMR, dacă va fi cooptat sau nu la guvenare pentru a transmite un semnal politic sau vor fi lăsați cel mult în eșaloanele inferioare.

Singura certitudine este că pentru liberali se anunță încă patru ani de guvernare, indiferent cum se va numi viitorul partener de coaliție. Toate informațiile indică faptul că și Ludovic Orban a primit asigurări că va rămâne premier în viitorul guvern PNL/ USRPLUS, dar nimeni nu-i poate garanta că tot el va conduce România de la Palatul Victoria încă patru ani.

Print Friendly, PDF & Email
Reclame home 3

Related posts

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *