Deceniul care s-a încheiat a fost cel mai fierbinte înregistrat vreodată. Căldura a topit 197 de miliarde de tone de gheață într-o lună

Reclame home 1
Reclame home 1
Reclame home 1
Reclame home 1

Un nou studiu făcut public miercuri detaliază cum 2019 a fost un alt an al extremelor pentru clima planetei noastre și noi dovezi care arată realitatea sumbră a încălzirii acelerate a Pământului, relatează CNN, titreaz[ Digi24.

Anul trecut, incendii de pădure violente au devastat Australia, valuri de căldură mortală au lovit Europa, Japonia, Pakistan sau India, iar aproape 100 de cicloane au creat haos. Mai mult decât atât, ghețarii au continuat să se topească în ritm accelerat, iar seceta și inundațiile au distrus grâne și infrastructură în mai multe părți ale lumii.

Printre concluziile cele mai importante la care a ajuns studiul intitulat „Starea Climei în 2019”, publicat de Societatea Americană de Meteorologie, se numără faptul că 2019 a fost cel mai fierbinte an de când se fac studii meteorologice și că gazele cu efect de seră din atmosfera planetei s-au aflat la cel mai crescut nivel. Deceniul care a trecut a fost, prin urmare, cel mai fierbinte de la mijlocul anilor ’50 ai secolul al XIX-lea.

„Fiecare deceniu începând cel al anilor 1980 a fost mai cald decât cel precedent. Cel mai recent (2010-2019) a fost cu 0,2 grade celsius mai cald decât cel anterior (2000-2009). Gazele cu efect de seră, responsabile pentru aceste creșteri de temperatură, continuă să aibă o prezență mai crescută în atmosferă”, se arată în raport.

Concluziile raportului

-Cei mai calzi 6 ani înregistrați vreodată au fost ultimii, din 2014 până în prezent.
-2019 a fost printre cei mai calzi 3 ani de când se fac înregistrări meteorologice, din mijlocul secolului al XIX-lea.
-Temperaturiile medii de la suprafața oceanului au fost în 2019 pe locul 2, ele fiind mai mari doar în 2016
-Nivelul apelor mărilor și oceanelor a crescut din nou. El crește de opt ani, consecutiv.
-2019 a fost al doilea cel mai cald an în zona arctică în ultimii 120 de ani, devansat doar de anul 2016. În Antarctica, 2019 a fost al doilea cel mai cald an din 1979.
-Ghețarii continuă să se topească cu o viteză alarmantă pentru al 32-lea an consecutiv.

Influența gazelor cu efect de seră asupra încălzirii planetei continuă să crească – nivelul dioxidului de carbon, metanului și oxidului de azot este cu 45% mai mare decât în 1990, spun cercetătorii. Consumul de combustibil fosil din automobile, avioane și fabrici eliberează poluare care captează căldură, fapt ce încălzește constant planeta.

Concentrațiile globale de dioxid de carbon, principala sursă de putere a încălzirii, a crescut, doar în 2010, la niveluri record nemaivăzut pe planetă.

Redactarea raportului a fost condusă de Centrele pentru Informații de Mediu ale Administrației Naționale a Oceanelor și Atmosferei. El este bazat pe contribuțiile a peste 520 de cercetători din 60 de țări. Raportul anual este descris de meteorologi ca fiind „Buletinul anual de analize al climei planetei”.

Impactul asupra sănătății și economiilor va fi sever

Iulie 2019 a fost cea mai caldă lună înregistrată vreodată, se arată în raport. O mulțime de țări din jurul lumii au anunțat temperaturi anuale record. A fost atât de cald încât Belgia și Olanda au înregistrat pentru prima oară temperaturi de 40 de grade Celsius.

În India, criza apei potabile a fost exacerbată de valuri de căldură intense – orașe întregi au rămas fără apă. În Australia, temperaturile extreme au dus la secetă și au dus la incendii de pădure devastatoare pentru ecosisteme. Valurile de căldură au încins, de asemenea, orașele europene, multe dintre ele nefiind construite pentru a rezista la astfel de temperaturi.

Temperaturile în creștere ale apelor oceanelor au dus, de asemenea, la creșteri alarmante ale nivelului mărilor. Groenlanda a pierdut, de asemenea, 197 de miliarde de tone de gheață, echivalentul a 80 de milioane de bazine de înot olimpice, doar în iulie 2019.

Cercetătorii avertizează de ani de zile că impactul crizei climatice asupra sănătății și economiilor va fi extrem de sever dacă nu se iau măsuri. Experții spun că pandemia de coronavirus poate fi o sursă de lecții importante pentru pregătirea răspunsului la crize viitoare, inclusiv la posibile măsuri luate pentru a micșora efectele schimbărilor climatice.

 

Print Friendly, PDF & Email
Reclame home 2
Reclame home 2

Related posts

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Reclame home 1
Reclame home 1
Reclame home 1
Reclame home 1