DIICOT isi suspenda activitatea 4 ore pe zi, in semn de protest fata de adoptarea OUG pe legile Justitiei

Reclame home 1
Reclame home 1
Reclame home 1

Adunarea Generala a procurorilor DIICOT a decis, luni, suspendarea activitatii in perioada 26 februarie – 8 martie, intre orele 8,00 – 12,00, in semn de protest fata de adoptarea de catre Guvern a OUG 7 care modifica legile Justitiei, informeaza AGERPRES.

Potrivit unui comunicat al DIICOT, in acest interval de timp vor fi solutionate doar urgentele, respectiv cauzele cu arestati sau alte situatii operative ce nu suporta amanare.

Procurorii DIICOT solicita Avocatului Poporului sa sesizeze Curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatea OUG 7/2019, subliniind ca efectele juridice si impactul acestei ordonante „pot periclita grav functionarea Ministerului Public, a sistemului de justitie in ansamblul sau, dar si independenta procurorilor”.

De asemenea, punctul de vedere al procurorilor DIICOT va fi trimis la Curtea de Justitie a Uniunii Europene.

Luni, procurorii DIICOT s-au intrunit in cadrul unei adunari generale si au adoptat cu o majoritate de 221 voturi, din totalul de 231 procurori prezenti, un punct de vedere in legatura cu modificarile Legilor 303/2004, 304/2004 si 317/2004, aduse prin OUG 7/2019.

„Procurorii din cadrul DIICOT protesteaza fata de modalitatea in care puterea executiva, in calitate de legiuitor delegat, a inteles sa adopte a patra modificare legislativa intr-un interval de 6 luni, prin ordonanta de urgenta, a ‘legilor justitiei’, acte normative organice de a caror claritate si predictibilitate depinde insasi normala functionare a sistemului judiciar. Aceste serii de modificari substantiale initiate in decursul a catorva luni sunt de natura sa afecteze grav atat activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, pe cea a Ministerului Public, cat si buna functionare si stabilitatea sistemului de justitie in ansamblu, cu consecinte asupra modului de infaptuire a actului de justitie”, sustine DIICOT.

In opinia procurorilor DIICOT, OUG 7/2019 prezinta numeroase vicii de neconstitutionalitate, ce tin atat de controlul extrinsec de constitutionalitate, dar mai ales de controlul intrinsec de constitutionalitate.

„Astfel, din perspectiva extrinseca, OUG 7/2019 a fost adoptata cu nesocotirea competentelor date de lege CSM, prin punerea acestuia in imposibilitate de a emite avizul prevazut la art.38 alin.(3) din Legea nr.317/2004. Sectiei pentru procurori a Consiliului nu i s-a adus la cunostinta continutul actului normativ pentru a putea analiza si formula un punct de vedere care sa fie sustinut in Plenul CSM si care sa reflecte opinia magistratilor procurori. Astfel, membrii Sectiei pentru procurori au fost direct impiedicati sa isi exercite mandatul constitutional reprezentativ. Nesocotirea acestei cerinte legale goleste de continut dispozitia legala invocata si rolul CSM de garant al independentei justitiei, astfel cum acesta este prevazut de art.133 alin.(1) din Constitutie. Apreciem, de asemenea, ca este necesara verificarea imprejurarilor care au condus la o atare situatie si a circuitului documentului in cadrul CSM, inclusiv in scopul adoptarii masurilor legale pentru a se putea preveni repetarea unor astfel de situatii in viitor”, spun procurorii.

Din perspectiva intrinseca, adauga procurorii, modificarea art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, incalca principiul statuat de art.1 alin.(2) din Legea nr.303/2004, conform caruia „Cariera judecatorului este separata de cariera procurorului, judecatorii neputand interfera in cariera procurorilor si nici procurorii in cea a judecatorilor”.

„Or, prin aceasta modificare, Plenul CSM, compus atat din judecatori, procurori, cat si membri ai societatii civile, este chemat sa acorde aviz pentru numirea in functiile de rang inalt din cadrul Ministerului Public, incalcandu-se astfel principiul non-interferentei, al separarii carierelor magistratilor judecatori si procurori. Aceasta incalcare are loc, de asemenea, cu ignorarea distinctiei intre vechimea in functie si vechimea in grad, precum si a aspectelor ce tin de specializarea profesionala in variile domenii ale dreptului. Urmare nerespectarii principiului separarii carierelor se creeaza posibilitatea ca un judecator sa acceada in functii de conducere la cel mai inalt nivel in Ministerul Public, incalcandu-se astfel in mod expres si dispozitiile art.1 alin.(5) din Constitutie, potrivit caruia: ‘In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie’, precum si ale art.131 alin.(2) din Constitutia Romaniei, potrivit caruia: ‘Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete, in conditiile legii’. Este de natura evidentei ca legiuitorul constituant nu a acceptat ipoteza in care o persoana avand o alta calitate decat aceea de procuror ar putea sa conduca Ministerul Public. Ca atare, rezulta in mod clar incalcarea flagranta a dispozitiilor art.1 alin.(5) si art.131 alin.(2) din Constitutia Romaniei”, afirma sursa citata.

Procurorii mai spun ca aceeasi inconsecventa a Guvernului se remarca si cu privire la reformularea conditiilor referitoare la cariera magistratului si a vechimii necesare pentru a accede in aceste inalte functii, observandu-se ca se acorda deopotriva vocatie de a candida oricarui magistrat, indiferent de vechime, de gradul profesional ori de functia, de procuror sau judecator, exercitata la data depunerii candidaturii.

„Aceasta, dupa ce prin modificarile aduse textelor initiale ale Legilor nr.303, nr.304 si nr.317/2004, atat prin legile adoptate de Parlamentul Romaniei, cat si prin celelalte 3 ordonante de urgenta ce au precedat OUG nr.7/2019, toate limitele de vechime in functia de procuror sau judecator necesare pentru accederea in grade profesionale superioare sau in functii de conducere in parchete si instante au fost ridicate. In mod sistematic, in jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statuat, in acord cu dispozitiile art.7 din CEDO, ca textul unui act normativ cu putere de lege trebuie sa fie coerent, clar si previzibil. Or, modificarile succesive prin ordonante de urgenta si la intervale scurte de timp, sub aspecte esentiale ale normelor ce reglementeaza cariera magistratului, nesocotesc nu doar dispozitiile art.1 alin.(5) din Constitutie, dar si pe cele ale art.147 alin.(4) din Constitutie, ce vizeaza forta obligatorie a deciziilor CCR”, explica procurorii DIICOT.

DIICOT apreciaza ca avizarea numirii procurorilor in functiile de rang inalt de catre Sectia pentru procurori a CSM este in acord cu Constitutia Romaniei si legile in vigoare aplicabile, cu recomandarile MCV, ale Comisiei de la Venetia si cu respectarea principiului legal al separarii carierelor si trebuie sa ramana in competenta Sectiei pentru procurori, iar candidatii eligibili trebuie sa fie dintre procurorii in functie la data depunerii candidaturii.

„In referire la modificarea dispozitiilor prevazute de art.57 din Legea nr.303/2004, prin introducerea, dupa alineatul (7) a unui nou alineat (alin.71), prin care procurorii nu pot fi delegati in functiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de presedintele Romaniei (functiile prevazute la art.54 din aceeasi lege), opinam ca acesta va afecta in mod grav activitatea parchetelor, avand in vedere ca vacantarea functiilor de conducere poate interveni intempestiv, si nu doar prin ajungerea la termen a mandatului. Or, legiuitorul instituie o interdictie expresa cu referire la delegarea in aceste functii, fara a decela intre motivele vacantarii si fara a prevedea solutii pentru situatii exceptionale, precum decesul, demisia, revocarea ori situatia in care nu este declarat admis niciunul dintre candidati ori pentru functia in cauza nu au fost depuse candidaturi. In conditiile in care interdictia este absoluta si nu cu eventuala prevedere a unui termen maximal ce ar fi putut preveni situatii precum cele mentionate, vacanta functiei ridica serioase probleme, stiut fiind faptul ca unele dintre prerogativele acestor functii nu pot fi preluate de catre functiile imediat urmatoare, astfel cum acestea sunt prevazute in ierarhie”, se precizeaza in comunicatul DIICOT.

Cu privire la modificarea art.65 alin.(1) litera (i) din Legea nr. 303/2004 prin care neindeplinirea conditiilor prevazute la art. 14 alin. (2) lit. a) si e) ori a conditiei privind buna reputatie conduce la eliberarea din functie, DIICOT apreciaza ca, in lipsa unei definitii ori a intelesului legal al sintagmei „buna reputatie”, se creeaza premisele unor aprecieri arbitrare, fapt ce contravine principiilor referitoare la claritatea si previzibilitatea legii, prin utilizarea unor concepte nedefinite ori pentru care nu sunt indicate criterii predictibile pentru subiectii carora li se adreseaza textul legal.

In aprecierea procurorilor, aceasta norma este de natura a aduce atingere independentei justitiei si de a crea o presiune grava asupra magistratilor.

In ceea ce priveste normele referitoare la Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, procurorii DIICOT amintesc ca s-au pronuntat in mod constat impotriva constituirii si operationalizarii acesteia, considerand ca acest demers „denota o abordare punitiva fata de intreg sistemul judiciar”, motivele de ingrijorare invocate regasindu-se de altfel si in Raportul Comisiei de la Venetia si in ultimul Raport MCV.

„In plus, in forma actuala, prin modul de organizare si functionare a SIIJ s-a creat de facto o categorie de cetateni care beneficiaza de imunitate de jurisdictie penala totala, respectiv procurorii din cadrul SIIJ, ceea ce contravine art.16 alin.(1) si (2) din Constitutia Romaniei: ‘Cetatenii beneficiaza de drepturile si libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea’, respectiv ‘Nimeni nu este mai presus de lege’. Modul de reglementare si functionare a SIIJ, raportat la si noul alineat (6) introdus la art.881 din Legea nr.304/2004, care defineste notiunea de procuror ierarhic superior in contextul particular al SIIJ, instituie in mod nelegal o exceptie de la principiul constitutional al controlului ierarhic, eludand dispozitiile art.132 alin.(1) din Constitutie, potrivit caruia: ‘Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei’. Scoaterea controlului activitatii SIIIJ in afara controlului ierarhic de legalitate si de temeinicie, exercitat de procurorul general al PICCJ, reprezinta o incalcare clara a dispozitiilor art.1 alin.(5), art.132 alin.(1) din Constitutia Romaniei. Practic, orice sistem de ‘check and balance’ este anulat”, mai declara procurorii DIICOT.

Procurorii DIICOT mai sustin ca abrogarea alineatelor (6) si (7) ale art.120 din Legea nr.304/2004, privind salarizarea specialistilor IT, la mai putin de 10 luni de la reintroducerea modalitatii de salarizare acum abrogate, creeaza incertitudine cu privire la statutul acestei categorii profesionale, indispensabile pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii din cadrul parchetelor si instantelor judecatoresti.

„Externalizarea procedurilor si proceselor de functionare si intretinere a retelelor si sistemelor informatice din domeniul justitiei poate produce serioase inconveniente materiale si functionale. Eventuala adoptare a unei astfel de masuri cu implicatii la nivel strategic in cadrul sistemului de justitie si pentru justitiabili, excedeaza intelesului legiferarii cu caracter de urgenta. Invederam faptul ca, in ultimii 10 ani, atat instantele, cat si parchetele au parcurs un drum anevoios relativ la informatizarea acestora pentru a ajunge la un nivel corespunzator si compatibil cu noile tehnologii utilizate pe scara larga la nivel national si international. Aceste eforturi au fost sustinute printr-un nucleu de profesionisti format din specialistii IT angajati in cadrul parchetelor si instantelor, care au beneficiat in mod meritat de un nivel de salarizare corespunzator specializarilor acestora, fapt ce a prevenit pentru o buna perioada de timp migrarea acestora in sectorul privat”, explica DIICOT.

Procurorii DIICOT solicita Avocatului Poporului sa sesizeze Curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatea OUG 7/2019, urmand ca punctul lor de vedere sa fie trimis si la Curtea de Justitie a Uniunii Europene, unde se afla pe rol doua dosare.

„Fata de aspectele mentionate anterior, intrucat efectele juridice si impactul OUG nr. 7/2019 pot periclita grav functionarea Ministerului Public, a sistemului de justitie in ansamblul sau, dar si independenta magistratilor procurori, avand in vedere dispozitiile art.11 alin.(1) lit.(a) din Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, solicitam Avocatului Poporului sa isi exercite atributiile in sensul sesizarii Curtii Constitutionale a Romaniei pentru efectuarea controlului de constitutionalitate asupra OUG nr.7/2019. De asemenea, intrucat pe rolul CJUE se afla inregistrate cauzele nr. C-83/2019, respectiv C-127/2019, se va proceda la transmiterea prezentului punct de vedere catre CJUE, sub forma Amicus curriae, pentru a fi analizat in cadrul deciziei privind adoptarea de masuri provizorii in conformitate cu a Tratatul UE”, afirma procurorii.

In plus, punctul de vedere adoptat de procurorii DIICOT va fi transmis Curtii Constitutionale, pentru a fi analizat in cadrul dezbaterilor ce vor avea loc privind sesizarea in controlul anterior de constitutionalitate vizand Legea de aprobare a OUG nr.90/2018, la termenul din 27 februarie.

Totodata, hotararea adoptata in Adunarea Generala a procurorilor se va publica pe site-ul DIICOT si se va transmite membrilor Sectiei pentru procurori a CSM, precum si procurorului general Augustin Lazar si reprezinta mandatul pe care procurorii Directiei il dau acestora pentru discutiile ce vor avea loc, luni, la sediul Guvernului pe tema OUG 7/2019.

Print Friendly, PDF & Email
Reclame home 3
Reclame home 3
Reclame home 3

Related posts

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2