Exponatul săptămânii 18-24 octombrie 2021
În perioada medievală, meșteșugarii din Baia Mare erau organizați în bresle, fapt atestat și de documente. Breslele și meșteșugarii băimăreni joacă un important rol economic, politic și militar în viața orașului.
”Actele emise de conducerea breslelor erau întărite cu peceți de ceară, acest lucru presupunând confecționarea unor tipare sigilare pentru fiecare breaslă din oraș.”
În cadrul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș” s-au păstrat mai multe tipare sigilare aparținând breslelor băimărene. Breasla olarilor din Baia Mare, atestată documentar în 19 februarie 1665, când judele regal din Satu Mare, Keczely Ioan, cere consiliului orașului Baia Mare, printre alte categorii de meșteri, și olari, pentru a face sobe, este reprezentată de un tipar ce datează din 1846.
Tiparul este confecționat din fier, având formă circulară, diametrul de 28 mm, iar amprenta de 27 mm. Între două cercuri, cel din exterior în formă de spic, cel interior perlat, ce urmează circumferința sigiliului, a fost gravată în limba maghiară legenda, cuvintele fiind despărțite prin puncte: NAGY BANYAI FAZAKAS CEHI 1846
Vasul din câmpul sigiliului este ulciorul specific de Baia Mare, puternic bombat la mijloc, cu gât îngust și toartă. Deasupra ulciorului este gravată o coroană heraldică cu cinci raze, de la care pornesc spre partea inferioară elemente vegetale stilizate.
Acest tipar sigilar nu a fost singurul de care s-a folosit breasla olarilor. Pe un document din 1824 ni s-a păstrat un alt tip de sigiliu datat din 1715, în câmp fiind redată o oală și un pieptene de olar.”
Bibliografie: M. Zdroba, Sigilii ale breslelor din Baia Mare păstrate în colecțiile Muzeului Județean Maramureș, în Marmatia II, 1971, 121-127.
✍ dr. Sorana Mișca muzeograf
📸 Zamfir Șomcutean, conservator