DNA critica proiectul Ministerului Justitiei de modificare a Codurilor penale: 42 de dosare cu 335 de inculpati ar putea fi rejudecate

Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2

Directia Nationala Anticoruptie (DNA) sustine ca proiectul Ministerului Justitiei de modificare a Codurilor penale si a Legii 78/2000 ar afecta in mod substantial activitatea de urmarire penala si capacitatea de tragere la raspundere a celor care au savarsit fapte penale, una dintre consecinte fiind rejudecarea a 42 de dosare cu 335 de inculpati, daca se modifica prevederea privind contestatia in anulare, informeaza AGERPRES.

DNA a dat publicitatii, miercuri, un punct de vedere in legatura cu propunerile recente de modificare a legislatiei penale (Codul penal, Codul de procedura penala, Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, proiectul de act normativ privind contestatia in anulare).

Aceste propuneri au fost formulate de Ministerul Justitiei, fiind transmise participantilor la o discutie la care a luat parte si un reprezentant al DNA la data de 22 martie.

“Biroul de informare si Relatii Publice este abilitat sa prezinte modificarile care, daca ar intra in vigoare, ar afecta in mod substantial activitatea de urmarire penala si implicit capacitatea de a trage la raspundere penala a celor care au savarsit fapte penale”, declara DNA.

*** Conform DNA, una dintre propunerile “ingrijoratoare” se refera la posibilitatea contestarii deciziilor definitive pronuntate de completurile de 5 judecatori de la Instanta suprema, chiar daca a expirat termenul prevazut de Codul de procedura penala (dosare vizand membri ai Parlamentului, ministri si magistrati in care s-au pronuntat decizii definitive in perioada 1 februarie 2014 – 29 noiembrie 2018) – proiect referitor la contestatia in anulare.

DNA spune ca acest proiect de act normativ ar putea determina rejudecarea a 42 de dosare cu 335 de inculpati, fata de care Inalta Curte de Casatie si Justitie, in completuri de 5 judecatori, a pronuntat decizii definitive in perioada 1 februarie 2014 – 29 noiembrie 2018.

“Prin cele 42 de hotarari definitive pronuntate de completurile de 5 judecatori s-a dispus confiscarea speciala a sumelor de 5,5 milioane lei, 16,5 milioane euro si 2 milioane dolari, precum si despagubiri civile in favoarea statului roman in cuantum de 23 milioane lei si in favoarea altor parti civile in cuantum de 2 milioane lei. Practic, prin acest text legal, in cazul hotararilor judecatoresti definitive pronuntate in apel de catre completurile de 5 judecatori ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, dupa intrarea in vigoare a Codului de procedura penala si pentru care termenul de introducere a contestatiei in anulare referitor la cazul prevazut de art.426 alin.(1) lit.d teza I Cod procedura penala (cand instanta nu a fost compusa potrivit legii) s-a implinit anterior datei de 29.11.2018, posibilii titulari ai acestei cai de atac sunt repusi in termen, in sensul ca pot ataca aceste hotarari definitive timp de 60 de zile de la intrarea in vigoare a ordonantei de urgenta. O astfel de norma prin care se repun in termen titularii contestatiei in anulare intemeiat pe cazul prevazut de art.426 alin.(1) lit.d teza I Cod procedura penala este neconstitutionala si incalca dispozitiile art.1 alin.(4) si (5) precum si art.115 alin.(4) din Constitutie. Totodata, nu se poate adopta o solutie legislativa cu efect retroactiv pentru cauzele deja judecate definitiv”, spune DNA.

In opinia DNA, interventia legiuitorului delegat pentru “repunerea in termen a celor condamnati definitiv prin hotarare judecatoreasca” aduce atingere grava principiului securitatii raporturilor juridice si increderii cetatenilor in actul de justitie.

“Prin urmare, instituirea unei cai extraordinare de atac sau repunerea in termen pentru formularea unei cai extraordinare de atac deja existente are caracterul unei norme de drept procesual penal, si nu de drept penal substantial. Dreptul la un proces echitabil prevazut de art.6 din CEDO nu a fost incalcat, atat timp cat judecatorii care au facut parte din completurile de 5 ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt independenti, dosarele au fost repartizate aleatoriu si judecata a avut loc cu numarul de judecatori prevazut de lege. In cazul admiterii acestor contestatii in anulare, exista, in mod evident, posibilitatea desfiintarii masurilor asiguratorii dispuse si, implicit, posibilitatea sustragerii bunurilor indisponibilizate in vederea repararii pagubelor produse prin infractiune sau a executarii masurilor de siguranta prevazute de lege. De asemenea, partile civile si statul vor fi expuse riscului de a nu mai recupera prejudiciile si nici de a obtine executarea hotararilor intr-un termen rezonabil”, mai declara DNA.

Potrivit DNA, Curtea Constitutionala a Romaniei s-a pronuntat in mai multe situatii, apreciind ca introducerea unor astfel de reglementari incalca prevederile Constitutiei.

*** Abrogarea art.132 din Legea nr. 78/2000 – nu va mai fi considerata infractiune si, prin urmare, nu va mai fi pedepsita fapta abuz in serviciu cu obtinere de foloase necuvenite.

In opinia DNA, abrogarea art.132 din Legea nr.78/2000 ar afecta in mod grav activitatea desfasurata de catre Directia Nationala Anticoruptie, in conditiile in care exista 1.249 de dosare in care a fost inceputa urmarirea penala in rem sau in personam pentru aceasta infractiune.

Aproximativ 25% din totalul infractiunilor trimise in judecata de DNA reprezinta infractiune definita de art.132.

“Prin urmare, daca intra in vigoare, aceasta modificare ar determina inchiderea unui procent important din numarul cauzelor solutionate in prezent de catre Directia Nationala Anticoruptie. Mai mult, articolul respectiv transpune in legislatia romana dispozitiile art.19 privind abuzul de functie din Conventia ONU privind Coruptia (Conventia de la Merida) ratificata de Romania. Conform acestui articol, una dintre caracteristicile infractiunii de coruptie este conditia ca fapta sa fie comisa in scopul obtinerii unor avantaje necuvenite pentru sine sau pentru altul”, precizeaza DNA.

*** La infractiunea de dare de mita, spune DNA, modificarile vor ingreuna extrem de mult descoperirea faptelor de coruptie savarsite pentru care nu s-a formulat denunt in termen de un an de la savarsirii faptei, ceea ce echivaleaza cu o dezincriminare de facto a acestor fapte.

Alineatul (3) al articolului 290 Cod penal se modifica si va avea urmatorul cuprins: “(3) Mituitorul nu se pedepseste daca denunta fapta mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai tarziu de 1 an de la data savarsirii acesteia”.

*** DNA arata ca reducerea termenelor de prescriptie pentru anumite categorii de infractiuni va afecta dosarele instrumentate de procurorii anticoruptie, multe dosare dintre cele aflate in instrumentare risca sa fie clasate, iar dintre cele deja trimise in judecata, multe risca sa fie finalizate cu incetarea procesului penal, pe motiv de prescrierea faptelor.

Proiectul de modificare a Codurilor penale prevede o reducere a termenelor de prescriptie: “De la 10 la 8 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depaseste 20 de ani. De la 8 la 6 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 10 ani”.

DNA considera ca aceasta modificare reduce nejustificat termenele de prescriptie pentru infractiunile pedepsite cu inchisoare mai mare de 10 ani, dar care nu depaseste 20 de ani, precum si in cazul celor pedepsite cu inchisoare mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 10 ani.

“Reducerea acestor termene va influenta activitatea desfasurata de DNA, intrucat infractiunile prevazute de Legea 78/2000 se incadreaza in categoria infractiunilor pentru care se reduc termenele de prescriptie (5 ani – 20 ani), cu consecinta clasarii cauzelor, respectiv incetarii procesului penal. Practic, prin aceasta modificare, in toate cauzele DNA se vor reduce termenele de prescriptie, situatie in care persoanele suspectate pentru comiterea faptelor de coruptie vor putea scapa de raspunderea penala”, afirma DNA.

*** DNA sustine ca in Codul de procedura penala se introduc trei articole referitoare la comunicarea publica, insa formularea este neclara: “(3) In cursul urmaririi penale si al judecarii cauzei sunt interzise comunicarile publice, declaratiile publice precum si furnizarea de alte informatii, direct sau indirect, provenind de la autoritati publice referitoare la faptele si persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Persoanele din cadrul autoritatilor publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau inculpate ca si cum acestea ar fi vinovate decat in cazul in care exista o hotarare definitiva de condamnare cu privire la acele fapte. (4) Prin exceptie, in cursul urmarii penale sau al judecatii, organele de urmarire penala sau instanta de judecata pot comunica public date despre procedurile penale care se desfasoara doar atunci cand datele furnizate justifica un interes public prevazut de lege sau acest lucru este necesar in interesul descoperirii si aflarii adevarului in cauza. (5) In cursul procesului penal este interzisa prezentarea publica a persoanelor suspectate de savarsirea unor infractiuni purtand catuse sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalitati de natura a induce in perceptia publica ca acestea ar fi vinovate de savarsirea unor infractiuni”.

In opinia DNA, dispozitiile respective risca sa limiteze dreptul la informare corecta si sa suscite interpretari in sensul afectarii exigentei de transparenta pe care autoritatile publice sunt obligate sa o asigure.

“Practic, opinia publica se va afla in situatia de a fi informata numai de anumite parti implicate in procesul penal, respectiv suspectul ori inculpatul, fara a se cunoaste perspectiva organului judiciar”, mai spune DNA.

Reclame home 1
Data curenta: ’20/07/2019’

Related posts

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *