EDITORIAL: Anarhie civica sau dictatura legii?

Reclame home 1
Reclame home 1
Reclame home 1

unionistiM-am saturat de anarhia politica, sociala si civica care imi altereaza viata. Nu avem ce face si trebuie sa-i suportam pe politicienii imorali care ne sunt varati pe gat de partidele fara doctrina si principii. Democratia se sprijina pe existenta si functionarea unor piloni, printre care si Parlamentul, redus azi la starea de entitate populata cu politruci si papagali. De 15 ani suntem obligati sa alegem dupa acelasi scenariu jalnic, pe politicianul cel mai putin murdar sau corupt, nicidecum valori si certitudini umane, capabile sa stopeze deriva in care plutim neputinciosi. Suntem mintiti, manipulati si excrocati emotional, directionati spre prapastie aidoma unei turme de oi capiate, condusa de un cioban analfabet si mahmur.

Mass-media este degradata aproape in totalitate de propria-i stare de neputinta. Acceptam ca presa e saraca si nu poate supravietui decat prin servilism, dar nu facem nimic pentru a schimba starea de fapt. Jurnalistii onesti care mai exista pe piata trebuie sa-si mai ia un job sau sa gaseasca alte alternative de suport material. Unii traiesc din banii sotiilor sau parintilor, complici intr-o stare nefireasca si de umilinta cronica. Am ingropat aproape in totalitate jurnalismul de investigatie, putinii ziaristi care mai au curaj sa scurme prin mizeria vremii fiind usor redusi la tacere sau cumparati cu bani publici ori evazionati.

Noile partide aparute pe scena publica sunt neconvingatoare. Nu au doctrine certe si nici lideri credibili, doar cativa indivizi charismatici care renunta si ei treptat la onorabilitate, odata cu acceptarea in echipa a gunoaielor refulate de celelalte formatiuni politice. Iar politicienii care mai au o minima decenta si coloana vertebrala sunt redusi la tacere si marginalizati de oportunistii noi veniti in partid, specimene care gasesc ciolanul in orice groapa de gunoi. Ultimele evenimente de pe scena locala sunt degradante, iar eu refuz sa fiu reprezentat de oameni a caror credibilitate este discutabila. Oricat ai fi de disperat in politica, trebuie sa existe o limita a compromisurilor acceptabile. Viata nu incepe si nici nu se termina cu accederea intr-o demnitate publica, milioane de romani gasind satisfactie in activitatea profesionala.

Evenimentele din ultimul week-end au bulversat si atentat la echilibrul civic. Constatam tot mai des ca in viata publica apar pseudo-lideri din specia revolutionarului de profesie, indivizi care se erijeaza in vectori de opinie si detinatori ai adevarului absolut. Un asemenea individ este si George Simion, personaj care in numele unionismului declarativ a generat scandal in Bucuresti, provocand altercatii intre manifestanti si fortele de ordine, aspect care a declansat o noua isterie mediatica in randul mercenarilor din presa. Nu discutam acum si aici necesitatea si oportunitatea ideilor care clameaza unificarea Romaniei cu Republica Moldova. Nu atata timp cat nu avem o viziune clara, in concordanta cu legislatia europeana si internationala.

Nu sunt impotriva demonstratiilor publice si nici a exercitarii puterii poporului in strada. Istoria recenta a dovedit ca este singura modalitate de a baga groaza in oligarhia politica si plutocratia romaneasca. Sustin orice initiativa civica sau politica care este legala, dar nu accept manifestari de forta impotriva ordinii publice, prilej care da apa la moara deontologilor mizerabili si aserviti din politica, care confisca in beneficiu personal initiative sociale oneste. Vrem stat de drept si ordine constitutionala, dar nu acceptam ca ea sa fie pusa in practica. Daca a existat un acord privind conditiile, durata si traseul manifestarii, George Simion nu avea dreptul sa provoace dezordinile din strada, prilej de a chema la ordine lideri de partid verosi care s-au grabit sa condamne public o masura legala a Jandarmeriei Romane.

Nu exista dubla masura in viata publica. Ori vrem sa fim protejati si sa traim in siguranta, ori transformam tara intr-un teatru de operatiuni de tip gherila urbana. Nu avem nici macar pretextul din 1989, asta pentru nu traim intr-o dictatura, ci intr-o mediocritate politica perpetua, care trebuie ferm si legal sanctionata. Fara sa imbrancim jandarmii si fara sa atentam la ordinea publica.

Daca romanii vor unirea cu moldovenii exista conditii legale. Dar pana nu se face un referendum in ambele parti ale Prutului, pana nu exista un consens public in ambele tari si pana nu sunt respectate reglementarile internationale, a permite asemenea manifestari fara a reactiona in mod legal denota doar slabiciune institutionala. Aplaud decizia premierului Ciolos care a refuzat sa stea de vorba cu un agitator public. E sub demnitatea unui om vertical sa alerge la raport, incalcandu-si principiile si demnitate. Rusine liderilor politici care s-au grabit sa mai acapareze o bruma de capital, scarpinand in dos un om care chiar daca crede in niste idealuri nu are voie sa-mi impuna mie, cetatean cu drepturi egale, sa accept o unificare pe care nu o doresc. Nici cu Republica Moldova si nici cu Ungaria. De aceea militez pentru dictatura legii si nu pentru anarhie civica.

SOMOGYI Attila

Print Friendly, PDF & Email
Reclame home 3
Reclame home 3
Reclame home 3

Related posts

1 Comment

  1. ion

    corect. nu suntem in stare sa gestionam saracia proprie mai vrem sa preluam si ale altora. In anii 90 s-a pus problema unirii, poporul moldovean nu a vrut, nu a iesit in strada si nici nu s-a manifestat. asa ca lasati cadourile de 100 milioane euro pt Moldova, bani folositi aiurea de politicienii de acolo. am spus

    Reply

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2