Presa traieste un marasm existential. Oameni de valoare exceptionala, culti si educati, ajung sa nu mai fie publicati sau se retrag dintr-o presa tabloidizata in mod accelerat. Fara o lege actualizata si adaptata noilor oportunitati de informare si comunicare, oricine poate fi oricand rastignit public, pentru ideile sau viata personala. In goana dupa bani si notorietate publica, oameni care se autointituleaza jurnalisti, dar care nu au realizat nimic serios in viata, ajung deontologi si vectori de opinie, practicand cu dezinvoltura mercenariatul si delatiunea.
Presa trebuie sa ramana o putere in stat, dar fara a deveni un factor de psihoza sau instabilitate sociala. Fara o informare corecta in mass media, exista riscul permanent al producerii unui dezechilibru major intre cei trei piloni ai democratiei, o premisa spre dictatura sau anarhie. Este ceea ce se intampla si in Romania de azi, fenomen periculos, care bulverseaza viata publica. Nu cred ca puterea judecatoreasca trebuie sa exceada puterea legislativa ca forma legala de reprezentare a puterii cetateanului. Dar nici sa asistam la derapaje periculoase, prin care membrii unei coalitii politice, oricare ar fi ea, senatori si deputati fara opinii personale, accepta sa devina slugi obediente ale partidului si nu persoane aflate in serviciul public.
Avem o clasa politica putin mai educata, dar la fel de sectara precum cea din perioada stalinismului si a socialismului victorios. Daca in anii ’50, inginerii cu studii la facultatile muncitoresti, tractoristii si caloriferistii ajungeau deputati in Marea Adunare Nationala, pricepandu-se mai degraba sa bata coasa, decat sa inteleaga nevoile tarii, azi avem o fauna de politicieni titrati la “private”, masteranzi in aparare si securitate nationala sau chiar doctoranzi din specia plagiatorilor.
In Romania, meritocratia este anulata de incompetenta legalizata prin patalamale emise de fabrici de licente. Si acum, ca si atunci, conteaza dosarul de cadre si nu competenta. Atunci trebuia sa ai origini sanatoase, taranesti sau muncitoresti, garantie a loialitatii fata de partidul unic, in timp ce astazi trebuie sa ai teancuri de diplome si atestate, nu conteaza in ce domeniu si nici de cine emise.
Nominalizarea si mai apoi desemnarea Sorinei Pintea ca ministru este o decizie asumata politic. Probabil singura viabila si onorabila, caci Maramuresul a mai avut ministri, dar nu si oameni de stat. Decizia i-a deranjat pe sforarii si frustatii locali, acea pretinsa oligarhie vag elitista, profund manipulata de familia nobiliara aflata la a doua generatie, animata de iluzii prometeice.
Sorina Pintea nu este o subreta cocotata pe furis intr-o caleasca, in timp ce stapanii erau la banchet, iar vizitiul motaia pe capra. A muncit din greu in fiecare etapa a vietii sale profesionale, a facut acele compromisuri pe care le-a considerat acceptabile, dar nu s-a strecurat prin strunga ca o oaie capie, propulsata de o apartenenta politica. Ea nu s-a refugiat intr-o administratie inerta sau neproductiva, nu s-a folosit de functii in partid pentru a obtine un scaun de viceprimar si nici nu s-a autopropus ca ministru pentru a-si umple CV-ul cu o demnitate publica.
In contextul prezentat, a specula o vulnerabilitate personala, aruncand in derizoriu o cariera onorabila constituie o practica indecenta si vulgara. Da, parintii raspund moral pentru faptele copiilor, chiar si maturi fiind, dar nu trebuie sa fie pusi la stalpul infamiei, sa poarte anatema unei vinovatii publice. Fiul Sorinei Pintea si-a platit obligatiile fata de societate, s-a reintegrat si militeaza pentru constientizarea tinerilor privind pericolul si efectele consumului de droguri. Ce mai vor tonomatele nationale care cauta paduchi si pe luna, fiind gata sa eticheteze pe oricine si oricum, in functie de comanda si suma primita?
Am urmarit, luni seara, interviul ministrului Sorina Pintea, la un post national. Competenta, rigoare, coerenta si bun simt. Ceea ce lipseste acut de pe scena publica actuala. Pescuitorilor in ape tulburi, celor care scurma in gunoaie si amusina prin latrine, le readuc aminte spusele Mantuitorului, din Evanghelia dupa Ioan 8,7: “Cine dintre voi este fara pacat sa arunce cel dintai cu piatra in ea!”.
SOMOGYI Attila
-FELICITARI PENTRU ARTICOL.
In sfarsit un articol onest, prin asumarea explicita a orientarii pro-pesediste, de unde autorul isi primeste solda.
Cu privire la d-na Sorina Pintea, as zice ca minusul ei cel mai mare e ca face parte din partidul asta de mafioti. Dar, daca tot a decis sa isi asume orientarea politica, a facut o mare greseala cand a cedat locul de senator, castigat pe meritele personale, in favoarea agramatului de Liviu Pop. Onest era, daca nu vroia functia de senator, sa nu figureze pe lista. In fine, competenta ei, daca exista, nu valoreaza nimic daca nu se schimba ceva in sistemul public de sanatate. Asa ca, momentat laudele sunt premature. Odele pro-pesediste insa nu, pot curge, simultan cu atacul la DNA,la presedinte, la opozitie, la protestatari, la presa obiectiva si la statul paralel.