EDITORIAL: Castaniada 2017 – balciul desertaciunilor sau o noua manipulare a vulgului!

PNL

Suita de evenimente care terorizeaza o parte a comunitatii continua. Sub pretextul perpetuarii unei traditii, chiar daca sub un alt generic, administratia publica a mai risipit o parte din zestrea subtire a orasului. Consilierii obedienti nu au avut taria si determinarea sa puna piciorul in prag, cazand in capcana emotionala pregatita de intaiul suspect al urbei. Cele doua solutii devenite patru, completate cu schitele aferente desenate pe deja clasica foaie A4, intre doua butonari de mobil si o ironie stearpa, au ingenuncheat vointa alesilor urbei, realizarea sarbatorilor fiind aplaudata cu ovatii.

Romanul spune despre risipa nejustificata de bani ca e “fala mare-n straita goala”. Gardul ti-e urnit, acoperisul spart, talpa casei putreda, iar cainele flamand si jigarit curvasareste prin vecini, dar tu mergi si iei pe datorie un kil de horinca, doua kile de carnati Ignis, un borcan de mustar si un bax de bere Noroc. Dupa care sarbatoresti cu ceterasi si danţ de sura, umbland mai apoi trei zile mahmur, dar falos, cu nadragii rupti in cur si opincile sparte.

Ca sa ai liniste in ograda, i-ai tras muierii vreo doua palmi din prima seara, sa-si stie lungul nasului si sa nu “carteasca”, iar pe copchii i-ai trimis la batu’ al batran peste vale, sa-l “coate” in cuibar si pod, da de mai are ratacita vreo “daraba” de slanina “aiosita”. Ce-a fi dupa trezirea din betie nu conteaza. Ca doar de aia exista ajutor social, alocatie pentru copchii si ong-uri care sa-ti poarte de grija, chiar daca tu esti becisnic si iresponsabil.

Baia Mare isi trage sufletul dupa ridicarea aburilor de betie, mirosului de voma, amoniacului din urina desartata pe blocuri si putoarea altor fluide deversate de tanara generatie. Cu toata aprovizionarea de latrine publice, orasul tot pute, caci o mare parte a baimarenilor este doar la a doua generatie incaltata si nu se poate dezbara de placerea usurarii pe o cladire, o masina, un gard viu sau stalp de iluminat.

Nu poti civiliza un grup social in doar 50 de ani, dupa ce, timp de 10 secole, s-a usurat pe camp sau in buda din dosul casii. Asta suntem, asta avem, iar celor cu nas subtire si aere de intelectuali le raman trei alternative viabile: sa se amestece cu vulgul, sa plece din oras in perioada marii destrabalari sau sa se zavoreasca in case.

Degeaba se lauda unii si altii ca le au cu organizarea, caci nu se pricep. Altfel, care este logica sa pui scaune la concertul folcloric din Centrul Vechi, impiedicand poporul sa dantuiasca, dar sa tii in picioare cateva sute de mamici, tatici si bunici cu cateva alte sute de copii intre sase luni si 8 ani? Cand tu ai fost crescut cu femeie in casa si esti burlac forever, nu ai cum sa stii ce inseamna sa stai o ora in picioare, la 70 de ani, cu nepotelul de sase ani in brate, ca sa privesti Gasca Zurli pentru doar 15.000 euro platiti din bugetul public. Nu-ti trebuie doctrorat in administratie publica sau masterat la Colegiul National de Aparare sa faci ceva cu schepsis.

In rest, marea aglomeratie s-a caracterizat prin aceeasi bulibaseala amplificata de populatia tiganeasca din trei judete, care a invadat orasul pentru ciordit, cersit si mancat moca. Marea sarbatoare cu staif, care trebuia sa ne aduca faima nationala si internationala, a sucombat in acelasi kitch penibil, tipic pentru propaganda populisto-politicianista, cu care ne-am obisnuit in ultmii ani.

In loc de tinuta artistica am avut ciocane si chiolhane, alaturi de alte dotari si manifestari de balci rural. Baia Mare a acceptat din nou sa fie umilita de un personaj specializat in frecat microfoanele cu titan-gel, cuvantari improvizate emotional-penibile si prezenta obsesiva la orice eveniment unde se vinde capital public.

La Spitalul Judetean s-au inmultit cazurile de toxiinfectii alimentare, asa va trebuie daca mancati de la tarabele sarbatoresti unde derbedeul se usureaza dupa cort, iar apoi pune cu labele jegoase pe gratar carnatii, friptura sau micii pentru prostime. Ma intreb cat au costat minutele de transmisie live, in prime time, la trei televiziunile nationale, si care a fost castigul de imagine pentru platitorul de taxe si impozite. Eu nu m-am simtit mandru sa-mi vad orasul la Romania TV, in timp ce un gurist il promova cu forta pe edil, omul despre care se stie si in Tara de Foc ca e client al justitiei.

Vine iarna peste noi. Inca nu avem contract de deszapezire, la zeci de blocuri acoperisurile sunt doar carpite, din beciurile blocurilor imputite ies colonii de sobolani, gunoaiele ne invadeaza viata si constiintele. Ce ironie trista, sa asistam pasivi la siluirea orasului in care unii din noi, am trait si muncit o viata! Si totusi….ce e de facut?

Somogyi ATTILA

Print Friendly, PDF & Email
Reclame home 1

Related posts

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2