EDITORIAL: Curajul facebookistului anonim devenit justitiar virtual

Reclame home 1
Reclame home 1
Reclame home 1

facebook-inc-news-feedExista pareri care definesc fenomenul “facebook” ca fiind nu doar una din cele mai banoase afeceri planetare, averea familiei lui Mark Zuckerberg depasind 17,5 miliarde de dolari, ci si un mijloc de a-ti etala in spatiul public ura, intoleranta, frustrarile si impotenta civica. Facebook-ul a devenit in ultimii ani o componenta esentiala a comunicarii social-media. Ultimele statistici mentioneaza ca in luna iulie 2016, existau peste 8,5 milioane de romani care detin cont pe facebook si care acceseaza zilnic spatiul virtual, uneori chiar si de 20 de ori de pe smartphonuri, tablete, laptopuri si ordinatoare. In era tehnologiei IT, este de neconceput sa nu existe conexiune la internet, de la  institutiile statului si pana la ultimul butic dintr-un cartier sarac, viata fiind inacceptabila fara sa poti butona oriunde, oricand si despre orice.

Nu sunt un fan facebook, personal utilizand acest element de socializare doar in interes profesional. Il consider o pierdere imensa de timp, un fenomen care genereaza de la false stari orgasmice pana la tragedii personale si colective. Opinia obsesiv indusa romanilor este aceea ca daca nu ai cont pe facebook “nu existi” esti un “nimeni”, un fel de paria sau un element asocial scos in afara lumii. Cine are cont de facebook? Pai cine nu are? De la presedintele Iohannis, trecand prin toata administratia publica centrala si locala, zona de afaceri, mediul scolar, mass-media si pana la contrabandistii de droguri, tigari si alcool, majoritatea romanilor activi sunt fericitii posesori ai unui cont personal. Daca mai punem la socoteala si conturile colective precum si cele ale pisicilor, cateilor, hamsterilor si ursuletilor de plus, avem imaginea unei societati care aluneca spre o forma de imbecilizare patologica, generatoare de manifestari cronice in care timp de cateva ore zilnic, transmiti si primesti sute sau mii de banalitati care nu folosesc nimanui.

Nu contest ca sunt persoane care folosesc social-media si in interes de afaceri. De ce sa platesti sume importante daca poti sa-ti promovezi afacerea doar cu pretul catorva ore petrecute pe facebook. Aceasta este zona serioasa a fenomenului pe care o pot accepta si intelege. Dar de acolo si pana la a-ti posta pe cont poze cu burta de gravida, coafura inghinala, dotarile siliconate, masina tunata si alte idiotenii inutile, e cale de doar o secunda sau un click. Asa s-a ajuns ca  o initiativa simpla dar generoasa a unor tineri de colegiu sa fie transferata in zona penibilului. Exista opinii multiple despre necesitatea controlarii si reglementarii spatiului virtual, dar sunt infinit mai numeroase parerile care clameaza dreptul de a te masturba intelectual pe facebook si oportunitate de a injura pe oricine care-ti cade accidental sau voit sub tastatura.

Am citit si astazi presa online, uneori mai usor de accesat de pe social-media. Si nu pot decat sa-i apreciez pe cei care-si valorifica impulsul civic postand imagini, clipuri sau texte care fac referire la forme de anarhie comportamentala, fie ele individuale, colective sau institutionale. Dar am ramas din nou siderat si dezgustat, de lipsa de cultura si moralitate a celor care comenteaza. Nu cred ca toti cei care posteaza sunt beti, drogati sau degenerati social. Cititi-le textele, nu din punct de vedere al acuratetii exprimarii sau corectitudinii gramaticale. Vorbesc de mesaj si modul de abordare care este execrabil. In loc sa ia o atitudine contructiva si corecta, monstrul facebookist se ia de tine si te desfiinteaza public. Ce daca mosul ala s-a “usurat” ziua in amiaza mare la coltul unui bloc, care e problema daca cocalarul local si-a parcat masina pe trecerea de pietoni sau javra vecinului se rahateste pe trotuarul tau. E normal sa fie asa, doar traim intr-o lume libera in care fiecare face ce vrea iar statul este ocupat cu… postarile pe facebook. Femeilor care au curaj sa comenteze le sunt recomandate cu precadere prestatii orale gratis, venite din partea gunoaielor din categoria “mult praf pentru nimic”, care populeaza in tot mai mare masura mediul virtual, plus alte oferte condimentate cu trimiteri la familie, parintii morti, neveste promiscue, toate vizand desfiintarea ta ca individ si reducerea la stadiu de bacterie tampa.

Ma gandesc si la acei indivizi care nu sunt destul de barbati/barbate sa-ti spuna ce cred privindu-te in ochi. La cei care se ascund sub nick name-uri si ID-uri false sau la cei platiti sa te injure birjareste. Ganditi-va la faptul ca fara a face din asta un scop,  intr-o zi ne vom intalni pe strada si vom avea o discutie face to face. Atunci vom pune lucrurile la punct caci exista o limita a decentei peste care nu se poate trece, asta pana ce justitita isi va face datoria.

SOMOGYI Attila

Print Friendly, PDF & Email
Reclame home 3
Reclame home 3

Related posts

3 Comments

  1. dumitru

    Pretine,asta la vista.Pai numai jurnalistul sa poata porcai pe cine vrea iar daca unul indrazneste sa-i spuna ceva mai deocheat intr-un com. deja e atac la persoana?Sunt multi confrati de-ai domniei tale care fac pe deontologii dar pe ei ii vezi in compania unor persoane dubioase ,sa nu zic mai rau,ca-i reprezinta,lucru care nu prea le face cinste.Limbajul lor suburban si atacurile lor sunt permise? Pai tocmai presa a adus mizeria si atacul la persoana peste limitele decentei si acum au ajuns cu totii sa se plângă.Cum se scria in Romania Mare sau in alte publicatii era ok ?Sa nu mai povestim de lingareala si pupincurismul la maxim pentru niste mici beneficii.La ce foame e prin zona nici macar nu poti sa-i condamni,dar hai sa nu fim mai catolici decât Papa.Ati semănat vânt si acum va este ciuda ca ati ajuns sa culegeti furtuna.Primii care trebuie sa revina la decenta sunt cei din presa iar cu timpul va reveni si decenta in mesajele postacilor.E o refulare a diverselor frustrari generate de prestatia unei întregi bresle.Voi ati fost rai cu adversarii si acum prietenii lor, pe aceeasi reteta, sunt rai cu voi.Eu nici nu m-as mira in locul vostru deoarece sunt prietenii dusmanilor vostri sau si mai rau, poate sunt chiar cei pe care ati încercat sa-i desfiintati iar acum se răzbună.

    Reply
    1. Marcel Pop

      Eu zic ca e mai mult de atat. Dezaxati mintal. Astia sunt ei. Frustrati de lipsurile de zi cu zi. Oameni din familii faine care nu pot atinge nici papucii parintilor. Niste prosti. Norocul societatii este ca nu-i ia nimeni in seama. Eventual spun: ia si la alcoolicul ala sau aia. Cred ca trebuie compatimiti. Sau pur si simplu izolati. Oricum ei sunt cei slabi.

      Reply

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2