Lanturile de super si hypermarketuri din Romania nu mai au aproape nicio legatura cu capitalul romanesc, marile afaceri comerciale din Romania fiind preluate in ultimii 15 ani de capitalistii verosi. Lipsiti total de competenta, dar si de spirit patriotic, politicienii romani au favorizat si permis acest fenomen, considerand ca e mai simplu sa-ti tragi niste comisioane in dolari sau euro, sume mai mult sau mai putin spalate si apretate, decat sa-ti bati capul cu comertul en gross si en detail, activitate ce implica munca, riscuri si responsabilitati multiple. Si astfel s-a ajuns ca in tara condusa de guvernanti agramati si impotenti, care si-au achizitionat o diploma de licenta cu 500 de marci, un masterat cu 1.000 sau un doctorat cu 2.500-5.000 de dolari, sa ne trezim ca suntem dependenti de o piata de desfacere, cumparatori pentru produsele comunitare importate de cei carora le-am cedat monopolul in domeniu.
Iar noi, natia demna si decenta care-si celebreaza centenarul neputintei in genunchi, cumparam produse nesanatoase si alte rebuturi periculoase, ce nu ajung pe masa europeanului occidental, dar sunt bune pentru romani. Si asta pentru ca am devenit mai snobi decat britanicii, mai slugarnici decat albanezii si mai nesimtiti ca germanii, cumparand marfa numai din supermarketuri si hypermarketuri cu denumiri si management multinational, uitand ca prima obligatie o avem fata de taranul nostru.
Sper ca suntem „fericiti” stiind ca produsele romanesti se depreciaza in camp, pe marginea soselelor, in piete si hambare, sau sunt vandute, in cel mai bun caz, la preturi jignitoare. Cum e posibil ca o natie cu traditii si obiceiuri sanatoase sa manance gunoaiele europei pretins civilizate? De ce sa nu luam decizia corecta, refuzand sa mai umplem, cu bani greu munciti, buzunarele multinationalelor, acea gasca nesimtita corporatista, care a ajuns sa ne domine viata politica si publica, intr-un dispret total fata de nevoile noastre?
Am luat decizia sa nu mai cumpar din supermarketuri produse importate, de nici un fel si niciodata, atata timp cat pe rafturi nu gasesc, intr-o majoritate covarsitoare, marfa romaneasca. Daca nu le convine, sa plece si ne vom intoarce la magazinele de cartier si pietele agro-alimentare. Iar snobii care nu pot trai fara mall-uri si alte gaselnite occidentale, spatii care le alimenteaza analfabetismul functional, generandu-le senzatia ca sunt mai evoluati, le recomand intoarcerea la origini si sa-si priveasca in ochi parintii, bunicii, pe toti ceilalti truditori care muncesc aproape pentru nimic (si asta din cauza atitudinii noastre).
De mult voiam sa expim un asemenea punct de vedere, legat de o realitate tolerata si prin pasivitatea noastra. As vrea sa avem curajul fermierilor bretoni, care l-a refuzul multinationalei de a le mai lua produsele lactate si-au chemat tovarasii fermieri, au umplut 10 remorci cu balegar mustind a purin si le-au basculat la intrarea in supermarket, in parcare si pe amenajarile corporatiste. Rezultatul a fost ca lantul de magazine si-a reconsiderat politica de achizitii, acceptand produsele locale.
La noi, cel mai mare retailer de pe piata romaneasca nu este in stare sa asigure clientului minimul de confort si securitate in parcare, nefiind zi in care sa nu fim agresati verbal de tiganii sau boschetarii care cersesc, fura din masini, carucioare sau cer insistent sa le cedam moneda folosita. Parcarea este spatiu privat, apartine magazinului si trebuie securizata de catre multinationala ce opereaza, fie ca e germana, franceza sau de alta natie. Dar de ce sa cheltuie suplimentar cu doi agenti pe doua schimburi, care sa patruleze prin parcare, daca pot si sunt lasati sa ne sfideze cu buzunarele pline.
SOMOGYI Attila
