EDITORIAL: Ziua Armistitiului mondial, eclipsata de scandalul Clejanilor! In ce tara traim?

PNL

Ziua de 11 noiembrie este sarbatoare nationala in calendarul multor tari europene, zi in care, prin semnarea armistitiului de la Compiegne, se consfintea terminarea operatiunilor militare din Primul Razboi Mondial, conflagratie soldata cu 10 milioane de militari morti, 10 milioane de victime civile, 4 milioane de vaduve, 7 milioane de orfani si 6 milioane de mari mutilati. Legitimata ulterior prin semnarea tratatului de la Versailles, in iunie 1919, marea conflagratie mondiala a deschis drumul spre independenta statala a tarilor subjugate de marile imperii, fiind si conditia care a permis realizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.

Romania a fost si ea parte a Marelui Razboi, fiind pe rand tara combatanta, in stare de armistitiu, necombatanta si din nou combatanta spre finalul razboiului. La un pas de a sucomba ca stat in anul 1916, Armata Romana umilita si infranta s-a refugiat in Moldova, pierzand 2/3 din teritoriu datorita amestecului clasei politice corupte. Armata noastra avea la intrarea in razboi aproape cinci sute de mii de ostasi, neinstruiti, prost echipati si dotati, majoritatea luati de la coarnele plugului, condusi de o clica militara ce stralucea prin incompetenta, lasitate si impostura. Din motivele enumerate, o suta cincizeci de mii de militari au fost luati prizonieri, iar regele sovaielnic a trebuit sa se refugieze la Iasi, cu guvernul incapabil sa gestioneze corect treburile tarii.

Duminica, la Paris, reprezentantii a 70 de tari invitate au celebrat Ziua Armistitiului, pe o ploaie ce amintea de conditiile vitrege de la Verdun, liderii lumii civilizate omagiind jerfta milioanelor de soldati sacrificati de comandanti aroganti si obtuzi, pe campiile innamolite ale Frantei si Belgiei. Presedintele Romaniei si sotia au fost in randul al doilea, acolo unde este locul natiunilor de rangul doi si m-am bucurat ca nu a trebuit sa ascult litania politicianista a liderului care este sublim cand tace. In Franta, si nu numai, a fost sarbatoare nationala, milioanele de cetateni ai Hexagonului onorandu-si eroii din Primul Razboi Mondial.

M-am uitat pe calendarul Romaniei Centenare si am constatat ca moartea celor aproximativ 350.000 de soldati romani cazuti in perioada 1916-1918 nu este prilej de comemorare. Nu sarbatorim Ziua Armistitiului, in schimb sunt zile nationale libere, pe langa multe altele inutile, sarbatori ortodoxe, precum Adormirea Maicii Domnului si Sfantul Andrei, prilej de a mai acoperi natiunea spalata pe creier cu fum de tamaie si lalaieli, evenimente finalizate cu mese populare avand in meniu sarmale sau fasole cu ciolan si deja traditionalele concerte platite din bani publici.

Ceremoniile de la Paris au fost decente si coplesitoare. Nimic extravagant sau obscen, fara cuvantari interminabile si exercitii de retorica fara continut, fara fast si defilari sau excese militariste. Presedintele Macron a confirmat ca este un adevarat om de stat, cerand lumii, intr-o cuvantare emotionanta, doar respect pentru jerta milioanelor de soldati, pace si intelegere pentru contemporani. Chiar daca ora de incepere nu a fost respectata, nesimtirea trumpista si aroganta putinista alterand momentul simbolic, liderul Frantei a trecut elegant peste excesul oaspetilor intarziati, dand dovada de diplomatie si bun simt. De aceea, Franta este mai mareata ca natiune, decat Statele Unite, Rusia si China la un loc.

Desi au murit milioane de oameni, la ceremonii nu au fost chemate cohortele de cardinali, episcopi sau rabini ai comunitatilor. Franta republicana si oaspetii invitati si-au onorat mortii fara slujbe de ingropaciune, parastas cu colaci si vin sau politicieni imbulziti sa sarute poalele sutanelor. Un gornist veteran a sunat semnalul ce anunta sfarsitul luptei, iar o orchestra simfonica a inchis ceremoniile cu Boleroul lui Ravel. Franta nu se destrabaleaza si nici nu transforma tara intr-o imensa cantina unde se da pomana vulgului, pana si receptia invitatilor oficiali fiind de o decenta incontestabila.

Mass-media romaneasca a fost, ca de obicei, sublim de imbecila. In loc sa dea de pamant cu statul si institutiile sale care si-au permis sa sfideze memoria sutelor de mii de tarani morti la Marasesti, Marasti, Oituz si alte multe abatoare umane fals glorificate, a prezentat cateva minute de la evenimentul din capitala Frantei, pentru a trece apoi la problemele de real interes national, atentatorul de la Mall, scandalul Clejanilor, declaratiile fostei cititoare de prompter, azi primar General, divortul sportiv halepian si sondajul CURS, ce aloca 38% din optiunile romanilor pentru un partid gusist inexistent.

Traim intr-o lume nenorocita, in care guvernantii lasa cimitirele militare paraginite, iar politicienii merg la paraghelii de Lasata Secului. O tara cu valori discutabile, fara oameni de stat, cu lideri compromisi si inculti, incapabili sa-si depaseasca vreodata conditia mediocritatii balcanice.

SOMOGYI Attila

Print Friendly, PDF & Email
Reclame home 1

Related posts

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2