Hanul Vulturul Negru este emblematic pentru centrul vechi din Baia Mare. Istoria clădirii este fascinantă, aici devenind peste timp sediul primăriei sau chiar al judecătoriei.
Clădirea a fost unul dintre obiectivele restaurate în perioada 2004-2005, când edificiile medievale din centrul vechi a orașului au fost parte dintr-un amplu proiect de restaurare.
Odată cu cercetările realizate atunci în Maramureș, s-a stabilit că Vulturul Negru funcţiona la 1736 ca han aflat în proprietatea oraşului, iar denumirea Vulturul Negru se referă, probabil, la blazonul familiei Habsburg.
În han erau cazaţi negustori veniți la târgul din piață, cu mărfuri în tranzit, călători sosiți din toate părțile, și aici au fost găzduite personalități importante ale vremii.
Pe lângă serviciile de cazare, aici a existat o cârciumă şi saloane de petrecere (pentru cărţi, biliard, popice), iar la etaj, în secolul al XIX-lea, erau organizate baluri şi spectacole teatrale.
A suferit modificări în timp
Hanul Vulturul Negru, precum și Cerbul de Aur (fostul hotel Minerul din perioada comunistă) au fost arendate de către oraş pentru o perioadă de un an. Astfel, arendaşii garantau calitatea băuturilor şi întreţinerea clădirii, însă documentele cercetate arată că de multe ori, arendașii nu-și puteau plăti chiria. În aceste cazuri, erau închiși în închisoarea orașului.
Potrivit aceleiași publicații, în unii ani, din cauza lipsei de arendași, sfatul orășenesc a întreținut hanul. Însă unele documente indică faptul că nu era cel mai luxos han, nici cel mai frecventat, iar construcția din lemn, cu un singur nivel la acea vreme, își caza oaspeții toți în aceeași încăpere, cu paturi de paie.
„Se cunosc mai multe inventare ale hanului Vulturul Negru. Înfăţişarea bucătăriei şi a cârciumii (cuptor, respectiv mese şi bănci din lemn de stejar, ferestre cu chenare din cositor) sunt cunoscute din inventarul din 1764. Oaspeţii au putut să joace popice, iar pentru cai a servit un grajd în curte. Acest inventar arată că hanul la acea dată a fost o clădire construită din lemn, cu un singur nivel, pe locul aripei actuale spre piaţă. Conform izvoarelor, Cerbul de Aur a fost hanul mai frecventat. Confortul nu era prea ridicat, se pare, că toţi oaspeţii au fost cazaţi în aceeaşi încăpere, în paturi cu paie”, arată enciclopediavirtuala.ro.
Integral pe adevarul.ro