Iniţial, această sărbătoare s-a numit Nedeia muntelui şi era un prilej cu care românii de pe ambii versanţi ai Carpaţilor și din alte zone apropiate se întâlneau pe munte. Nedeile erau întâlniri cu târguri de câte o săptămână, unde se făceau schimburi de produse şi de diferite mărfuri. Cei de la câmpie veneau cu grâu, cu porumb, iar cei de la munte cu produse lactate (brânză, caş), piei, obiecte casnice confecţionate din lemn. Însă cel mai important lucru a fost că se realiza un schimb de valori spirituale. Se făceau cunoscute diferite obiceiuri ale participanţilor şi se transmiteau în jurul focului cântece, doine, povestiri şi legende despre fapte eroice din trecut.
Tradiţie seculară de întâlnire a locuitorilor din judeţele limitrofe, NEDEIA a primit acest nume pentru că avea loc pe locurile numite Cornu Nedeii, ori pe Geamănul sau Ştiol.
Acestă sărbătoare este atestată documentar încă din anul 1373. Căpătă interdicţie în anul 1848 şi este reluată în anul 1968 la iniţiativa unor intelectuali ai vremii în frunte cu profesorul de istorie şi folcloristul Nicoară Timiș, directorul Centrului Creației Populare la acea vreme.
În anul 1968, când acest obicei a fost reluat, a primit demunirea de Hora la Prislop. Nicoară Timiş, iniţiatorul acestei sărbători, spune că a ales această denumire deoarece hora „reprezintă unitatea neamului românesc, iar pe de altă parte simbolizează cercul solar, motiv etnografic care apare şi în portul nostru popular, pe covoare, în cusături şi chiar Pasca de la Paşti”.
Centrul Culturii Tradiţionale Maramureş
Foto: Arhiva CJCPCT Liviu Borlan MM