Inalta Curte de Casatie si Justitie a avut pe rol 28.950 de dosare anul trecut, din care a solutionat 14.286 de cauze, se arata in raportul de activitate prezentat miercuri de presedintele instantei supreme, Alina Corina Corbu, informeaza AGERPRES.
Potrivit raportului de activitate, din cele peste 14.000 de dosare solutionate, 2.108 au fost finalizate de catre Sectia penala, iar 6.580 la Sectia de contencios.
De asemenea, in anul 2019 la Instanta suprema au fost inregistrate 13.966 dosare noi, in conditiile in care la ICCJ sunt 109 judecatori, 119 magistrati asistenti si 169 de personal auxiliar de specialitate.
Sefa instantei supreme a reclamat volumul mare de activitate raportat la numarul de judecatori si grefieri, sustinand ca este nevoie de o modificare a legislatiei, in special in privinta competentelor ICCJ.
„Si in anul 2019, incarcatura pe judecator la nivelul ICCJ ramane comparabila cu aceea a unei judecatorii, din punct de vedere statistic ICCJ neputand fi comparata nici macar cu o Curte de apel, cu atat mai mult cu o veritabila Curte de casatie. In conditiile in care numarul cauzelor nou-intrate este relativ similar cu celor care pot fi solutionate in cadrul unui an (aproximativ 14.000), iar numarul total al cauzelor rulate (28.950) este mai mult decat dublul acestei valori, este evident ca situatia de supraincarcare a ICCJ este deja un fenomen cronic, iar progresele care pot fi obtinute prin masuri pur administrative nu pot fi decisive, decat in conditiile unei noi conceptii a legiuitorului privind rolul instantei supreme, in special prin reasezarea competentelor. Numai in materia contenciosului administrativ si fiscal, spre exemplu, doar in perioada 2017-2019, numarul de dosare a crescut cu o cincime, de la 13.884 la 16.732 dosare”, a spus Corina Corbu.
Corina Corbu a afirmat ca aceasta situatie afecteaza rolul ICCJ in ceea ce priveste asigurarea interpretarii unitare a legii si unificarea jurisprudentei si forteaza limitele institutionale pana la care instanta suprema poate sa functioneze in mod eficient.
Pe de alta parte, sefa ICCJ a precizat ca Sectia penala s-a confruntat anul trecut cu mari dificultati, generate in special de schimbarile de ordin administrativ impuse de adoptarea legilor justitiei si de deciziile Curtii Constitutionale, insa judecatorii au reusit sa pastreze cadenta de solutionarea dosarelor penale si sa se detaseze de „furtuna” creata in spatiul public.
„Justitia nu este facuta sa fie populara, la finalul fiecarui proces va exista cel putin o parte nemultumita, iar aceste aspecte se manifesta poate cu atat mai mult la nivelul celei mai inalte instante. Aceasta nu inseamna ca ICCJ nu trebuie sa se organizeze mai bine, sa comunice mai bine si sa ‘arate’ ca infaptuieste justitia in conformitate cu valorile fundamentale ale unui stat de drept”, a afirmat Corina Corbu.