INS: 70,6% din populatia de 16 ani si peste considera ca detine o stare de sanatate buna sau foarte buna

PNL

Un procent de 70,6% din populatia de 16 ani si peste considera ca detine o stare de sanatate buna sau foarte buna, 22,3% este de parere ca starea de sanatate este satisfacatoare, iar 7,1% crede ca prezinta o stare de sanatate rea sau foarte rea, conform “Anchetei asupra calitatii vietii”, realizate de Institutul National de Statistica anul trecut, informeaza AGERPRES.

Persoanele in varsta de 65 de ani si peste reprezinta aproape doua treimi din totalul populatiei cu stare de sanatate rea sau foarte rea (64,6%).

“Majoritatea persoanelor care considera ca au o stare precara de sanatate sunt femei (71,6%). Ponderea persoanelor cu stare precara de sanatate este mai ridicata in randul barbatilor fata de femei cu varste cuprinse intre 50-64 ani si 16-49 ani (cu 10,9 puncte procentuale si respectiv 7,6 puncte procentuale), insa, dupa 65 ani si peste, situatia se schimba, femeile inregistrand cu 18,5 puncte procentuale mai mult”, se mentioneaza in document.

Structura pe grupe de varsta si medii de rezidenta a persoanelor care declara o stare de sanatate precara evidentiaza faptul ca, procentual, exista mai multe persoane de 50-64 ani in mediul urban, decat in mediul rural, care declara o asemenea stare de sanatate (diferenta de 5,4 puncte procentuale). Insa in randul populatiei de 65 ani si peste, situatia se inverseaza, procentul acestora este mai crescut in mediul rural cu 5,5 puncte procentuale.

Cel mai frecvent declara o stare de sanatate rea sau foarte rea persoanele cu nivel de pregatire gimnaziala (31%) si persoanele cu pregatire primara (inclusiv fara scoala absolvita, 29,6%).

Intr-o proportie de circa 80%-92% salariatii, lucratorii pe cont propriu (inclusiv patronii), agricultorii si somerii considera ca au o stare de sanatate buna sau foarte buna, insa in cazul pensionarilor situatia se schimba considerabil: aproape trei din zece se declara multumiti de starea de sanatate, mai mult de jumatate declara ca au o stare de sanatate satisfacatoare, iar 1 din 5 declara o stare de sanatate rea sau foarte rea.

Pe regiuni de dezvoltare, in 2018 frecventa cea mai mare a persoanelor cu stare de sanatate nesatisfacatoare se intalneste in Sud-Est (9,7%), Sud-Muntenia si Nord-Vest (8,1% fiecare). Ponderile cele mai mari ale persoanelor de 16 ani si peste care considera ca au o sanatate buna sau foarte buna se intalneste in regiunea Vest (78,4%).

Conform INS, persoanele de 16 ani si peste care sufera de o boala cronica sau de invaliditate sunt in proportie de 19,5%, femeile fiind majoritare in aceasta categorie (61,3%).

De asemenea, circa jumatate dintre persoanele de 16 ani si peste se confrunta cu suferinta cronica sau probleme de sanatate atat in mediul rural cat si in cel urban (50,5 % respectiv 49,5%). Cele mai afectate de o boala cronica sau de invaliditate sunt persoanele varstnice de 65 ani si peste (59,4%), urmate de cele cu varsta cuprinsa intre 50 si 64 ani (28,1%).

Pe de alta parte, mai mult de un sfert dintre persoanele de 16 ani si peste (26,5%) au declarat ca activitatea lor zilnica a fost limitata de o problema de sanatate pe o perioada de cel putin 6 luni. Persoanele din mediul rural declara ca se confrunta cu astfel de probleme intr-o proportie mai mare decat cele din urban (27,9% fata de 25%).

“Daca la persoanele din grupele de varsta de sub 34 ani, ponderile celor care se confrunta cu probleme de sanatate care le afecteaza activitatea zilnica sunt scazute (6%), odata cu inaintarea in varsta constatam ca aceste ponderi cresc accelerat (de la 34,7% la grupa de 50-64 ani, ajungand la 55,1% la grupa 65-74 ani si chiar pana la 72,6% in cazul persoanelor de 75 de ani si peste)”, mentioneaza INS.

Proportia femeilor care au apreciat ca sanatatea le-a afectat activitatea cotidiana este mai ridicata decat cea a barbatilor (30,7% fata de 21,9%).

Pe categorii socio-ocupationale, problemele de sanatate care au avut ca efect limitarea activitatilor zilnice s-a observat la trei din cinci pensionari, fiind urmati de agricultori (aproape 1 din 5) si someri (mai mult de 1 din 10).

Din totalul persoanelor de 16 ani si peste, in 2018, o pondere de 15,6% a fost reprezentata de cei care nu au avut nevoie sa consulte un medic specialist in ultimele 12 luni, 77,5% au putut sa fie consultati, iar 6,9% nu au reusit acest lucru, desi ar fi avut nevoie.

Dintre persoanele care nu au putut efectua un consult din diferite motive, se remarca o pondere mult mai ridicata in randul femeilor decat a barbatilor (62,4% fata de 37,6%), insa dintre cei care nu au avut nevoie, se observa ca barbatii au avut o pondere mai mare decat femeile (51,1% fata de 48,9%). La nivelul mediilor de rezidenta, imposibilitatea de a efectua un consult la un medic specialist a persoanelor de 16 ani si peste este resimtita mai frecvent in rural decat in urban (7,6% fata de 6,3%).

Pe grupe de varsta, din randul persoanelor de 65 de ani si peste, se identifica procentul cel mai ridicat al celor care nu au putut sa ajunga la consultul medicului specialist (1 din 6), pe cand ponderea cea mai mare a celor care nu au avut nevoie de consult se observa printre cei ce provin din grupa de varsta acelor mai tineri, de 16-34 ani (aproape un sfert dintre ei).

INS mai semnaleaza ca din randul celor cu un nivel de instruire scazut s-a aflat un procent mai ridicat al celor care nu au putut sa ajunga la medicul specialist pentru a beneficia de consult, fata de cei cu nivel de instruire superior (12,2% fata de 2,6%).

Dintre cei care nu au avut nevoie sa mearga la medic se observa ca aceia cu instruire medie si superioara sunt intr-o pondere destul de ridicata fata de cei cu instruire scazuta (16,9% si 16,8% fata de 12,5%).

Dintre categoriile sociale care ar fi avut nevoie de un consult de specialitate, dar nu l-au putut realiza, pensionarii se disting prin frecventa cea mai ridicata, aproape 1 din 6 s-au confruntat cu imposibilitatea de a participa la un consult medical, in pofida problemelor de sanatate iminente varstei. Ponderile celor care au putut efectua vizita medicala s-au incadrat intre 72,8% si 80,7%.

Totodata, aproape jumatate dintre cei care nu au putut sa consulte un medic specialist au precizat ca motivul principal a fost situatia materiala care nu le-a permis efectuarea consultului (49,3%). A doua motivatie care a determinat nerealizarea vizitei la un medic specialist se refera la cei inscrisi pe o lista de asteptare (13,9%). Cel de-al treilea motiv invocat a constat in neglijarea problemei de sanatate care ar fi impus efectuarea consultului, asteptand ca problema sa se rezolve de la sine (13% dintre persoanele care ar fi necesitat un consult), urmat de distanta prea mare sau lipsa mijloacelor de transport (6,9%), declarat intr-o masura mai mare de persoanele din mediul rural (10,1%).

 

Print Friendly, PDF & Email
Reclame home 1

Related posts

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2