INTERVIU: Campionul Baii Mari – Catalin Ungur, cinstea Romaniei in natatia mondiala

PNL

Catalin Ungur este unul dintre cei mai prolifici inotatori baimareni ai momentului. Stabilit in SUA, inca din 2014, Ungur reprezinta Clubul Sportiv Municipal Brasov. De-a lungul carierei sale, a schimbat numerosi antrenori, insa cel care a ramas cel mai aproape de el este Adrian Gherghel, in prezent, director al Liceului cu Program Sportiv, din Baia Mare.

Relatia dintre cei doi este una speciala, asa cum se poate remarca din ultimul dialog purtat de Ungur si Gherghel, pe care il redam mai jos.

Adrian Gherghel: Catalin, acum dupa performanta senzationala de la Hunedoara (record national, la 50 m spate, in cadrul stafetei mixte, cu timpul de 23,62 secunde, n. red.), lumea este interesata sa stie mai multe despre tine, nu ca nu s-ar sti, cel putin pe plan local, anumite lucruri. Cum ai inceput sa inoti, la ce varsta?

Catalin Ungur: Competitiv, am inceput sa inot la 6 ani si am schimbat o gramada de antrenori.

Adrian Gherghel: Care a fost primul tau antrenor?

Catalin Ungur: Primul meu antrenor a fost dl Soni, de la Baia Mare, dupa care m-am transferat la dna Eco, apoi la Claudiu, apoi la dl Badescu, din Turnu Severin, iar spre final, la dl Adrian Gherghel.

Adrian Gherghel: Ca si orice sportiv, cu siguranta ai avut momente grele in cariera, momente in care au intervenit niste factori ce te fac sa renunti la sport. Au fost momente de genul asta, ai vrut sa renunti la sport?

Catalin Ungur: Am trecut printr-o gramada de momente de genul asta, mai ales in Romania, din cauza cluburilor, din cauza situatiei care exista aici. Ai mei nu-si permit sa plateasca deplasari si sa ma sustina financiar asa cum ar trebui sa fie sustinut un sportiv, asa ca ne-am cautat un club care sa isi poata permite deplasari si macar competitiile nationale ce se desfasoara in cadrul sistemului competitional din Romania.

Au fost momente cand aveam o indemnizatie lunara, apoi am platit niste deplasari pe care nu mi le permiteam pe termen lung si au survenit divergente cu antrenorul. Atunci, singura mea solutie, din cauza ca nu eram la performantele pe care le-as fi vrut eu, era sa ma las de inot si sa ma inscriu la facultate in Cluj.

Adrian Gherghel: Ce s-a intamplat, ce a intervenit? De ce ai decis sa-ti continui cariera?

Catalin Ungur: In primul rand, niciodata nu am vrut sa ma las de inot, asta am stiut dintotdeauna. Tot timpul, visul meu a fost sa ajung in America. Niciodata nu am visat sa merg la Olimpiada sau la Mondiale sau la competitii majore, ci efectiv sa ajung in America, unde sa am un sistem de invatamant care sa ma ajute sa continui in urmatorii ani si poate sa ajung de perspectiva.

Si ma antrenam, dupa ce m-am certat cu antrenorii. M-am antrenat pe cont propriu vreo 2 luni, dupa care m-am intalnit cu dl Adi Gherghel, care si dansul se antrena intr-o dimineata la bazin. Am inceput sa povestim si m-a invitat la un antrenament, intreband daca vreau sa fac parte din echipa dansului. Am inceput antrenamentele cu dl Adi Gherghel, fara nicio obligatie. Inca eram parte din clubul Turnu Severin si dl Gherghel m-a ajutat sa particip la Nationale. Nu mi-a cerut nimic pentru a fi parte din clubul dansului si sa ma antrenez cu sportivii lui. Am vorbit si cu ai mei si, in opinia noastra, asta a fost cea mai buna optiune sa continui performantele in tara.

Adrian Gherghel: Ai ajuns destul de repede campion national. Daca nu ma insel, pentru prima oara campion national de seniori. Ce impact a avut aceasta performanta?

Catalin Ungur: Am fost campion national si inainte, la juniori, si nu eram deloc multumit, fiindca eram parte dintr-un club care nu era reprezentat de nimeni. Adica dl Badescu s-a ocupat de noi, dar nu puteam sa zic ca era antrenorul meu, din cauza ca vorbeam la telefon o data pe luna, poate.

Adrian Gherghel: Ai considerat prezenta fizica a unui antrenor ca un lucru important?

Catalin Ungur: Da, prezenta fizica este foarte importanta, deoarece altfel relationezi cu persoana cu care te vezi in fiecare zi. E acolo, la antrenamente, in fiecare dimineata, si stie ce ai facut in ziua anterioara si stie cum poate sa te faca sa fii mai bun.

Adrian Gherghel: Ai spus mai inainte ca visul tau a fost diferit de a altor sportivi, nu ti-ai dorit Olimpiada, Mondiale sau alte competitii, dar in schimb ti-ai dorit sa ajungi in Statele Unite. Care a fost motivul pentru care ti-ai dorit sa ajungi in America? Si ce ai crezut ca poate schimba pentru tine aceasta miscare?

Catalin Ungur: Am avut niste exemple extraordinare cu Alex Coci, Vlad Caciuc, despre care am stiut ca au fost parte din echipa Brasovului. Tot timpul am sperat sa ajung ca si ei, numai ca nu am stiut conditiile pe care trebuie sa le indeplinesc pentru a ajunge acolo. Dupa ce m-am transferat la Brasov prin intermediul dlui Adi si a dlui Stefan, care a fost si antrenor in Statele Unite, am reusit sa inteleg niste detalii.

Adrian Gherghel: Cu putin timp inainte de a fi admis la un colegiu in State, iar ai avut un moment in care simteai ca nu prea mai ai loc, nu prea mai ai sanse sa pleci si erai usor dezamagit, si din nou ai vrut sa renunti, dupa care, la scurta perioada, a venit si vestea cea buna ca poti sa aplici la un colegiu bun in Statele Unite.

Catalin Ungur: Am trimis e-mailuri la toate facultatile din divizia I, la toate facultatile din divizia II, mi-am dat examenele de engleza foarte tarziu, avand in vedere ca inregistrarile pentru un an se fac in septembrie, eu mi-am dat examenele in februarie, am inceput sa aplic si sa trimit e-mailuri tot in februarie, dupa ce am avut toate rezultatele pe anul respectiv, deja jumatate din burse erau date, contractele erau semnate si nu am avut atatea sanse ca altii, dar am reusit sa primesc o oferta pe care sa mi-o permit, in mai, de la o universitate din divizia II, pentru primul an. Atunci am zis ca, daca pot sa ma descurc mai bine, si daca am rezultate care sa merite o bursa mai buna, pot sa ma transfer si sa fac parte dintr-o echipa mai de elita.

Adrian Gherghel: Am urmarit parcursul tau in colegiu si a fost de la an la an mai bun, ceea ce, cu siguranta, ti-a permis sa obtii facilitate pe linia de studio si de bursa, culminand cu anul acesta, cu toamna acesta, in care, dupa parerea mea, ai obtinut performante extraordinare. La un moment dat, erai in top 3 si la 50 si la 100 m spate. Crezi ca sistemul competitional din America iti este favorabil tie, ca sportiv?, pentru ca, din cate am observat, esti foarte bun in bazinele cu distantele scurte.

Catalin Ungur: Niciodata nu pot sa zic ca am ajuns la performanta notabila in bazin lung, din cauza ca antrenamentele mele, dupa ce am plecat in America, au fost in bazin scurt si nu am avut ocazia sa ma antrenez in bazin lung decat cand mai veneam acasa si ma antrenam aici, dar sistemul competitional pentru mine ca sportiv a functionat deocamdata.

Anul trecut, am avut in jur de 20 de concursuri la fiecare 2-3 saptamani. Anul acesta, la Hunedoara, ar fi a 7-a saptamana consecutiva fara nici o pauza, si cred ca intensitatea la care te solicita un concurs iti obisnuieste corpul la intensitatea la care trebuie sa lucrezi.

Adrian Gherghel: Ceea ce spui tu acum este ca beneficiezi de zestrea pe care ai acumulat-o in Romania ca volum (pentru sportivii mai mici, ca sa nu inteleaga gresit ca antrenamentele cu volum scurt sunt cheia succesului). Catalin, inainte sa poata face aceste lucruri, a avut mii de kilometri buni in spate si acum beneficiaza de pe urma acelei pregatiri si, binenteles, dusa la maiestrie cu antrenamentele pe distanta mai scurta. dar de intensitate mai mare.

Catalin Ungur: Exact.

Adrian Gherghel: Ceva de genul nu faceti asta acasa, copii!

Catalin Ungur: Cand inca eram la Brasov, in Romania aveam o gramada de volum, faceam in jur de 10.000m/zi, cam doua antrenamente per zi, luni, miercuri si vineri. Era oboseala, dar era oboseala productiva, ca sa zic asa. Am reusit sa imi gasesc resursele si sa concurez la o intensitate unde sa pot sa ajung si care m-a dus mult mai departe, intr-un termen mai lung.

Adrian Gherghel: Iar acum, aproape de terminarea colegiului in America, la ultimul concurs ai fost desemnat cel mai bun inotator, cu cea mai buna performanta din concurs, plus un record national batut, stabilit nu demult, anul trecut, de Robert Glinta, ceea ce spune foarte multe. Ai reusit sa dobori un record destul de tare, facut intr-o piscina cu mult mai bune conditii. Tu ai reusit sa faci acest lucru la Hundoara, iar asta spune multe despre capacitatile tale. Avand in vedere ca foarte curand, in Danemarca, vor fi Europenele in bazin scurt, crezi ca prezenta ta, care speram ca va fi sigura, va fi una de plus pentru lotul Romaniei, de plus pentru tine? Ce asteptari ai tu de la aceasta competitie?

Catalin Ungur: Este a doua competitie internationala la care o sa particip pentru lotul Romaniei. Prima a fost Balcaniada, cand am reusit sa iau un loc 3, la 50 m spate (fiind junior de 15 ani), si acum vor fi Europenele in bazin scurt. Nu pot sa garantez ca o sa fiu in finala sau o sa merg mai bine sau o sa fiu in forma. Stiu ca o sa-mi vad de treaba, stiu ca mi s-a oferit oportunitatea aceasta si pot sa sper la ce este mai bun.

Adrian Gherghel: Eu n-as zice ca este oportunitate, eu as zice ca este munca ta si meritul tau si cred ca acolo vei face o figura frumoasa, chiar daca nu vor fi finale. Este o competitie extrem de rapida si extrem de grea si am convingerea ca vei reusi sa te autodepasesti, ceea ce inseamna foarte mult. Mult success!

Catalin Ungur: Multumesc!

ZiarMM

Print Friendly, PDF & Email
Reclame home 1

Related posts

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2