INTERVIU – Romanca de geniu care proiecteaza viitorul fara gravitatie. “In urmatorii 5-7 ani incepe productia in spatiu”

Reclame home 1
Reclame home 1
Reclame home 1

Expert de nivel mondial in domeniul microgravitatiei, romanca Ioana Cozmuta a condus unul dintre departamentele din Silicon Valley al NASA, din postura de lider pentru inovatia industriei si microgravitatie, iar acum are propria companie in acest domeniu avangardist.

Intr-o lume care incepe sa semene tot mai mult cu cea descrisa in filme SF, romanca este si consultant pentru o serie de mari companii americane si pastreaza diverse colaborari cu NASA.

Ioana Cozmuta a lucrat timp de 16 ani la centrul din Silicon Valley al Agentiei Spatiale Americane NASA, iar acum are propriul business intr-un domeniu care duce automat cu gandul la SF.

E drumul parcurs de o tanara absolventa a Facultatii de Fizica a Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj, cu doctorat in Olanda, la Groningen si la celebra California Institute of Technology (Caltech), unde a facut practic tranzitia de la fizica experimentala la chimia computationala.

Ulterior, romanca a urmat studii postdoctorale tot la o alta universitatea de top, Stanford, iar in scurt timp a ajuns unul dintre expertii de marca in domeniul inovatiei spatiale si a microgravitatiei. Asta dupa ce si-a facut un nume si in alte domenii inovative, de la nanotehnologie la sisteme de protectie termica.

Ioana Cozmuta a lucrat la NASA, ca expert in domeniul inovatiei spatiale si al microgravitatiei. A renuntat din 2018, din dorinta de a deveni antreprenor in acest domeniu, iar acum ofera consultanta unor companii americane.

Insa marele ei pariu este G Space, compania sa unde lucreaza la realizarea unor materiale noi prin inlaturarea fortei gravitationale. In prezent, acestea sunt produse in laborator, prin tehnici spatiale care anuleaza gravitatia, dar pe viitor are planuri mari si intentioneaza sa mute productia pe orbita Terrei. De altfel, ea anticipeaza ca in urmatorii 3 si 7 ani o parte a productiei de varf se va muta in spatiu, pe orbita Pamantului. Asta si pentru ca energia obtinuta acolo, de la Soare, este mult mai puternica decat energia solara de pe Terra, iar anumite produse pot fi realizate mult mai usor inlaturand gravitatia.

Si pentru ca aceste planuri ambitioase necesita fonduri pe masura, ea a obtinut deja cateva granturi, inclusiv din partea NASA, iar pe viitor, in urmatorii ani, ar putea obtine finantare de la mai multe companii americane interesate sa faca productie in spatiu.

Ziare.com: Ati avut o cariera impresionanta la NASA, unde ati devenit cunoscuta ca unul dintre cei mai importanti experti in microgravitatie, dar ati pornit apoi pe un nou drum. Despre ce este vorba?

Ioana Cozmuta: Am lucrat la NASA pana in 2018, apoi am plecat tocmai pentru a-mi face propria companie, pentru a vedea cum e sa fii antreprenor. In principiu, acum ma axez pe compania mea, G Space, dar mai fac si consultanta printr-o alta companie pe care o detin, Gravity Free LLC. Deci ofer consultanta pentru alte companii si am diverse colaborari, unele chiar cu NASA. Atat G Space cat si Gravity Free LLC sunt companii de new space, in domeniul spatial. In acest moment beneficiem si de granturi, inclusiv din partea NASA.

Ce inseamna “new space” in acest context?

Acum, ca sa explic ce inseamna new space in acest context, va trebui sa fac o mica paranteza. In ultimii 10 ani o adevarata schimbare a avut loc, ma refer la transferul acesta de putere si dominare dinspre guvern, pentru ca de obicei explorarea spatiala a fost finantata de guverne, spre companiile private.

Guvernele au fost cele care au creat statii spatiale, au creat primele rachete, au folosit aceste rachete sa ajunga in spatiu. Finantarea a fost facuta de guvern pentru guvern, deci cam asta a fost modelul intr-o prima parte. Anul 2010 a venit cu o schimbare importanta, primul zbor al Space X, prima companie comerciala care a reusit cu succes sa-si creeze propria racheta si sa ajunga la Statia Spatiala Internationala. A fost primul zbor spatial comercial executat de o companie privata.

Transportul in spatiu s-a ieftinit de la an la an

Privind in urma, care sunt meritele Space X?

Primul zbor Space X a insemnat foarte mult, a insemnat o schimbare, de la guvernul care lucreaza pentru guvern, acum s-a ajuns ca guvernul sa devina un client printre multi altii. A deschis cursa pentru companii spatiale si a facut ca in domeniul de explorare spatiala sa existe si un ecosistem privat foarte sanatos. Asta am vazut ca s-a schimbat in 2010, modelul de interactiune intre guvern si companiile private, acel parteneriat public privat.

Space X a deschis calea pentru foarte, foarte multe alte companii private. In acest moment exista peste 200 de companii care lanseaza minisateliti in spatiu. Pe langa faptul ca Space X a crescut frecventa zborurilor spatiale, aici ma refer inclusiv la cele cargo, pretul pe kilogram in orbita Pamantului a scazut fata de cel initial. S-a ajuns de la 30.000 de dolari pentru fiecare kilogram transportat in spatiu, pe orbitele joase ale Pamantului, pana la intre 3.000 si 5.000 de dolari pe kilogram.

Si continua sa scada, mai ales acum ca Elon Musk dezvolta o noua racheta spatiala, Falcon Heavy. Cu racheta asta s-ar putea ajunge la 100 de dolari pe kilogram. Asta e misiunea centrala a miscarii acesteia new space, o miscare de democratizare a spatiului. Asta inseamna cresterea frecventei de acces in spatiu si scaderea costurilor. Sunt foarte multe tari acum care nici nu puteau sa viseze la acces in spatiu, din cauza costurilor si a unor diferende politice.

Acum, daca s-a ajuns ca aceste companii private sa efectueze zboruri in spatiu, guvernele tarilor respective discuta direct cu conducerile firmelor respective si nu mai sunt conditionate de relatiile cu statele respective. Putem vorbi de un nou spatiu, de democratizarea spatiului!

Cat timp ia sa transformam SF-ul in cotidian

Cumva, aduce parca si a SF, desi stim ca asta e realitatea. In ce masura putem transforma SF-ul in realitate?

Asta e si intrebarea pe care noi ne-o punem, cel putin in domeniul spatial, ce sanse, ce posibilitati avem in a transforma un concept SF in realitate? Va propun sa vorbim despre statii spatiale.

Ideea asta de statie spatiala a fost mentionata prima data intr-o bucata de Science Fiction aparuta in 1869 in The Atlantic, in SUA. Autorul a fost Edward Everett Hale, iar povestea se numea “The Brick Moon”. Inca nu era termenul de statie spatiala, era mai mult un fel de post de observare in spatiul cosmic. Foarte interesant, in 1923 termenul de statie spatiala a fost creat de romanul Hermann Oberth. Primul design al unei statii spatiale a fost facut 5 ani mai tarziu de austriacul Herman Noordung.

In 1998, rusii au lansat un modul, Zarya, racheta Proton. Statia Spatiala Internationala a fost completata in constructia ei in 2011, iar din 2000, deci de 20 de ani, avem oameni care au locuit in spatiu. Deci, la intrebarea cat timp ia sa transformam o chestie de SF in realitate e de aproximativ 150 de ani.

Asa e, dar in ultimii ani vorbim de o crestere si mai rapida, nu? Care sunt asteptarile pe termen scurt si mediu?

Merci, corecta observatie. In momentul de fata, cresterea este exponentiala. Toate lucrurile astea care unora le par inca SF, sa ajungi pe un asteroid, devin realitate. Iar peste cel mult 30 de ani ma astept sa reusim sa fabricam o serie de produse in spatiul cosmic. Ciclul acesta de inovatie a fost accelerat fantastic de cresterile exponentiale.

Integral ziare.com

Print Friendly, PDF & Email
Reclame home 3
Reclame home 3

Related posts

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2