Iohannis sesizeaza CCR privind legea administratiei publice locale si statutul alesilor locali

Reclame home 1
Reclame home 1
Reclame home 1

Presedintele Klaus Iohannis a trimis vineri Curtii Constitutionale o sesizare de neconstitutionalitate asupra Legii pentru modificarea si completarea Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali.

Potrivit unui comunicat al Administratiei Prezidentiale, transmis AGERPRES, se incalca dispozitiile art. 1 alin. (5), art. 121 alin. (1) si (2) si art. 122 alin. (2) din Constitutie.

Unul dintre articolele contestate priveste validarea consilierilor. Articolul II pct. 5 din legea supusa controlului de constitutionalitate modifica articolul 10 din Legea nr. 393/2004, potrivit caruia: „la prima sedinta a consiliului local sau judetean, indiferent de tipul acesteia, presedintele de sedinta ia act de aceasta imprejurare, care se consemneaza in procesul-verbal, dupa care primarul, respectiv presedintele consiliului judetean inainteaza instantei competente solicitarea pentru validarea altui consilier”.

In forma actuala a Legii nr. 393/2004, consiliul local, respectiv consiliul judetean, la propunerea presedintelui de sedinta, respectiv a presedintelui consiliului judetean, adopta o hotarare prin care se ia act de demisia consilierului si declara locul respectiv vacant. Spre deosebire de aceste dispozitii, in noua redactare se prevede ca, desi presedintele de sedinta ia act de demisia consilierului local, primarul – autoritate executiva – inainteaza instantei competente solicitarea pentru validarea altui consilier local.

Conform art. 121 alin. (1) si (2) din Constitutie, autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase sunt consiliile locale alese si primarii alesi. Cele doua autoritati au insa un rol diferit. Astfel, in vreme ce primarul este o autoritate executiva, consiliul local este o autoritate deliberativa, ambele functionand ca autoritati administrative autonome, distincte, motiv pentru care aspectele ce tin de structura si componenta consiliului local – inclusiv procedura pentru sesizarea instantei cu privire la validarea unui consilier – nu pot fi lasate exclusiv la aprecierea primarului, spune Presedintia.

”Din aceasta perspectiva, consideram ca atributia primarului de a sesiza instanta pentru validarea unui alt consilier, prevazuta la art. II pct. 5 al legii criticate, incalca dispozitiile art. 1 alin. (5) raportat la art. 121 alin. (1) si (2) din Constitutie”, precizeaza seful statului.

Potrivit sursei citate, sintagma „inainteaza instantei competente solicitarea pentru validarea altui consilier” este imprecisa, neclara, de natura sa genereze impredictibilitate in aplicarea legii.

”Din formularea acestui text de lege nu rezulta cu claritate care sunt criteriile pentru stabilirea consilierului a carui validare este solicitata, existand riscul de a fi afectata reprezentarea proportionala in consiliul local/judetean rezultata din alegeri, intrucat nu este clar daca noul consilier a carui validare se solicita este primul supleant din aceeasi formatiune politica care a detinut mandatul ramas vacant sau o alta persoana de pe lista de supleanti, desemnata in mod discretionar de primar”, mentioneaza presedintele in cererea transmisa CCR.

La art. II pct. 6 al legii deduse controlului de constitutionalitate se prevede ca art. 12 din Legea nr. 393/2004 se abroga. Art. 12 din Legea nr. 393/2004 reglementeaza procedura potrivit careia consiliul local sau consiliul judetean, dupa caz, ia act de situatia de incetare inainte de termen a mandatului consilierilor locali sau a consilierilor judeteni si declara vacant/e mandatul/mandatele respectivului/respectivilor consilier/consilieri. De asemenea, acelasi articol reglementeaza si procedura potrivit careia prefectul ia act de pierderea calitatii de membru al partidului politic sau al organizatiei minoritatilor nationale pe a carei lista a fost ales un consilier local sau judetean si declara vacant mandatul consilierului in cauza – pentru situatia de incetare inainte de termen a mandatului consilierilor locali sau judeteni, prevazuta la art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004.

Coroborand aceasta interventie legislativa, de abrogare, cu celelalte modificari operate la art. II pct. 3 – 5, rezulta ca prin legea dedusa controlului de constitutionalitate s-a eliminat institutia juridica a declararii vacantei mandatului de consilier local/judetean ca urmare a constatarii unui caz de incetare inainte de termen a respectivului mandat, respectiv procedura de validare a unui nou consilier local/judetean in locul celui caruia i-a incetat mandatul. Prin urmare, din analiza sistematica a modificarilor operate de legiuitor la art. II pct. 3-5 si art. II pct. 6 rezulta ca in toate cazurile de incetare inainte de termen a calitatii de consilier local/ judetean prevazute la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 393/2004, cu exceptia demisiei, cazul de incetare de drept a calitatii de consilier local/judetean se constata de judecatoria, respectiv tribunalul in raza caruia se afla unitatea administrativ-teritoriala, la sesizarea primarului ori, dupa caz, a presedintelui consiliului judetean sau a oricarui consilier, arata Presedintia.

”Din acest motiv, consideram ca prin eliminarea etapei constatarii vacantei mandatului si a validarii noului consilier legea criticata consacra un vid legislativ. (…) Se creeaza un vid legislativ cu privire la mandatul de presedinte al consiliului judetean, autoritate executiva la nivel judetean, de natura sa incalce dispozitiile art. 1 alin. (5) prin raportare la art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie”, se precizeaza in comunicat.

Totodata, legea incalca art. 1 alin. (5) din Constitutie. „Unele dintre dispozitiile legii deduse controlului de constitutionalitate nu respecta exigentele impuse de art. 1 alin. (5) din Constitutie in dimensiunea sa referitoare la calitatea legii, asa cum a fost dezvoltata in jurisprudenta Curtii Constitutionale”, sustine Presedintia.

Potrivit Administratiei Prezidentiale, la art. I pct. 2 din lege se defineste „calculul cvorumului”. „Prevederile (…) sunt neclare intrucat definitia are in vedere stabilirea, iar nu calculul cvorumului”, spune Iohannis.

De asemenea, conform art. I pct. 4 si pct. 10 al legii criticate, atat constituirea consiliului local, cat si a consiliului judetean se realizeaza in termen de 30 de zile de la data alegerilor locale. Totodata, termenul de validare a mandatelor consilierilor locali si judeteni este de 10 zile de la data alegerilor. „In vederea respectarii termenelor stabilite de legiuitor pentru constituirea consiliilor locale/judetene, era necesara corelarea acestor dispozitii si introducerea unui termen de solutionare a apelului de catre instanta competenta”, se spune in comunicat.

Presedintia mai sustine ca art. II pct. 1 al legii supuse controlului de constitutionalitate stabileste ca „validarea mandatului de consilier local si de primar se face de judecatoria in raza careia se afla unitatea administrativ teritoriala”. „In ceea ce priveste materia validarii mandatului primarului, solutia legislativa nou-introdusa nu se coreleaza cu dispozitii cuprinse in alte acte normative, in ceea ce priveste termenele”, se precizeaza in comunicat.

Totodata, art. II pct. 3 prevede: „Incetarea de drept a mandatului de consilier se constanta de catre judecatoria, respectiv tribunalul in raza caruia se afla unitatea administrativ-teritoriala, la sesizarea primarului, ori, dupa caz, a presedintelui consiliului judetean sau a oricarui consilier. Hotararea primei instante este definitiva, general obligatorie, executorie si se comunica partilor si prefectului”.

„Se elimina posibilitatea partidului politic sau a organizatiei cetatenilor apartinand minoritatilor nationale pe a carui/carei lista a fost ales consilierul in cauza de a solicita incetarea de drept a mandatului respectivului ales local in situatia pierderii de catre acesta a calitatii de membru al partidului politic sau al organizatiei minoritatilor nationale pe a carui/carei lista a fost ales”, atrage atentia seful statului.

Presedintia mai arata ca la art. II pct. 8 legea supusa controlului de constitutionalitate modifica art. 16 din Legea 393/2004. „Textul este neclar, imprecis, incalcand art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa”, se mai arata in comunicat.

Presedintele critica si art. II pct. 10, care arata ca „viceprimarii, presedintii de consilii judetene si vicepresedintii consiliilor judetene sunt in acelasi timp si consilieri”. „Se creeaza un paralelism legislativ intrucat exista dispozitii legale prin care se prevede expres sau din care rezulta in mod evident faptul ca viceprimarii, presedintii de consilii judetene si vicepresedintii consiliilor judetene isi pastreaza statutul de consilieri locali, respectiv judeteni, dar exercita mandate distincte, cu atributii diferite”, se mentioneaza in sesizarea catre CCR.

Si art. II pct. 13 din lege este contestat de seful statului. In acesta se spune: „consilierii judeteni si consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea si adoptarea de hotarari daca au un interes personal in problema supusa dezbaterii si nu vor fi luati in calcul la stabilirea majoritatii necesare adoptarii hotararii”. „Textul este neclar si denota o confuzie intre doua institutii juridice diferite”, mai arata sursa citata.

Print Friendly, PDF & Email
Reclame home 3
Reclame home 3
Reclame home 3

Related posts

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2