Manifest de dragoste. Un strigat mut, venit din suflet!

Reclame home 1
Reclame home 1
Reclame home 1

Sa scrii despre femei, de ziua femeilor este mai dificil decat sa faci o analiza politica sau o evaluare a spectrului politic. Nu pentru ca nu ar fi un subiect interesant sau complex, nici vorba. Dar dezgustat de banalul cotidian, infam si murdar de cele mai multe ori, iti trebuie vointa sa evadezi din vulgaritatea vietii. Personal, am fost crescut in cultul respectului fata de femeie, generatiei mele inoculandu-i-se cateva repere clare, axiomatice, despre respect, ascultare si dragoste fata de femeia mama, sora, sotie.

Era imposibil de conceput sa trec pe strada fara sa salut primul cand intalneam o femeie, nu as fi indraznit niciodata sa intru pe o usa fara sa dau intaietate unei femei, nu m-am nici gandit vreodata sa ma asez in autobus daca in preajma era o femeie sau sa nu cedez locul daca urca vreuna. In magazin ofeream intaietatea la casa doamnelor si domnisoarelor, in piata ma adresam si tarancilor cu dumneavoastra, iar femeii de serviciu care matura scara ii spuneam „sarut mana”.

Probabil ca unii veti zambi, afirmand ca vin dintr-o lume arhaica si depasita, mentionand apoi ca argument ca astazi avem parte de egalitate, iar daca femeile au vrut emancipare atunci sa stea la rand sau in picioare, sa bata covoarele, sa inlocuiasca becul ars sau sa-si ia doua servicii ca sa-si poata tine sotul somer acasa. Nu vreau sa intru cu cineva in polemica, nu astazi si nu pe acest subiect.

Pot accepta egalitatea intre sexe, dar sa fie si una de sanse, salarii egale la munca egala, optiuni corecte in caz de competente egale si nu discriminare in functie de varsta, aspect sau dimensiunea bustului. Nu-mi plac femeile de tip comisar politic, nici silfidele cu aer aristocratic, detest femeia-barbat care se crede cap de familie doar pentru ca poarta pantaloni sau castiga mai mult decat partenerul.

Nu am pic de intelegere pentru femeia care-si vinde demnitatea pentru o functie politica ori administrativa sau feminista care este intr-un perpetuu razboi cu barbatii, doar pentru ca a dat candva in viata peste un nemernic misogin.

Nu sunt adeptul femeii catolice obediente, dezavuez conceptul celor trei k-uri si resping ideea femeii sluga sau accesoriu. Accept fara probleme ideea ca femeile nu sunt doar niste obiecte sexuale sau fiinte gestante pe care le utilizam pentru perpetuarea speciei, ci partenere egale si indispensabile.

Acest articol nu este un strigat sau un avertisment fata de o realitate aberanta, in care ne lipseste un sistem de valori si un set de repere morale. Am dorit de fapt sa emit o opinie, luand atitudine impotriva celor care idealizeaza femeia prin prisma unor personaje ca Bianca Dragusanu, Simona Gherghe sau Andreea Marin.

Bunicutei din vecini, care-si duce nepotica la gradinita in fiecare dimineata indiferent de vreme, mamei care alearga acasa de la birou cu patru sacose si lapticul zilnic, sotiei care ma ingrijeste si ma suporta de zeci de ani, fiicei care imi spune ca ma iubeste nu doar cand ii alimentez cardul, colegelor de la birou care le fac fara sa vreau zile amare, tuturor femeilor din viata noastra, fara de care am fi mai mult sau mai putin pierduti in spatiu…. ADMIRATIE SI RESPECT. Imi scot palaria, imi inclin capul si incerc fara sa spun nimic. Sa transmit toata dragostea si afectiunea pe care suntem prea mandri sa o afirmam cu voce tare. LA MULTI ANI DRAGELOR NOASTRE!

Cato CENZORUL

 

Print Friendly, PDF & Email
Reclame home 3
Reclame home 3
Reclame home 3

Related posts

1 Comment

  1. Mariana

    Felicitari. Foarte rar sa spuna cineva asa cuvinte frumoase si de apreciere la adresa femeilor. Tot respectul.

    Reply

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2