Sunt destule pensiuni în Maramureș care oferă posibilitatea turiştilor de a interacţiona în mod direct cu animale sălbatice, în special căprioare şi cerbi. Animalele sunt ţinute în ţarcuri pentru a putea fi fotografiate și admirate, dar mai ales pentru a atrage turiștii. Astfel de practici sunt considerate ilegale, pe rețelele de socializare fiind sesizate din când în când astfel de fapte, moment în care poliția se autosesizează și în final animalul captiv este eliberat.
„Animalele sălbatice nu trebuie să se regăsească în spațiul antropic decat în cazul in care acestea sunt găsite într-o stare precară de sănătate și pe durata îngrijirii în orfelinate, grădini veterinare. Există o bună și diversă legislație europeană transpusă în legislația romanească privind reglementarea comerțului cu specii din flora și fauna sălbatică, doar că nu se aplică prea bine. Și mai apare problema că unele specii ce sunt aduse ca și animale de companie, sunt eliberate în natură și devin specii invazive și care amenință speciile autohntone. Unele chiar sunt înlăturate de cele introduse. Un exemplu este țestoasa de apă cu tâmple roșii (lat. Trachemys scripta) ce o găsim acum peste tot, în detrimentul speciei europene – țestoasa de apă dulce (Emys orbicularis).
Odată cu aceste specii sunt aduse și o serie de boli (ex. salmonela), care pot face ravagii în randul speciilor autohtone. sau de exemplu, unele boli ale caprelor negre sunt determinate de germeni proveniți din fecalele caprelor domestice ce pășunează în zona montană, uneori decimând populații locale de capre negre, motiv pentru care nu este recomandat pășunatul cu capre domestice în parcuri naționale, bineînțeles că alături de alți factori cum ar fi capacitatea caprei domestice de a roade aproape toate părțile morfologice ale plantelor și arbustilor (rădăcini, tulpină, coajă, semințe, fructe etc.)”, a declarat Claudiu Iusan, biologul Parcului Național Munții Rodnei, pentru ziarmm.ro.
Dragoș HOJDA