Obiceiuri de Boboteaza

PNL

Boboteaza are semnificatii diferite in cultul catolic fata de cel ortodox. In timp ce Biserica Ortodoxa celebreaza in aceasta zi botezul lui Iisus in raul Iordan de catre proorocul Ioan Botezatorul, in Biserica Catolica de rit latin sarbatoarea Epifaniei Domnului aminteste de vizita magilor la Pruncul Iisus. Totusi, ambele Biserici celebreaza pe 6 ianuarie recunoasterea lui Iisus ca Mesia.

In credinta ortodoxa, sarbatoarea reaminteste de botezul Domnului in apa Iordanului la varsta de 30 de ani, inainte de a pasi in viata publica. Potrivit traditiei, la Boboteaza se savarseste slujba de sfintire a apelor “Agheasma Mare”, care are semnificatia simbolica de act de regenerare cosmica (pamantul primeste germenii noii creatii, transfigurata prin sfintirea apelor).

In unele zone ale tarii, episcopii locului arunca in rauri sau in mare o cruce pe care mai multi barbati se intrec sa o aduca la mal, invingatorul bucurandu-se de o imunitate sporita fata de boli. Preotii parohi viziteaza in ajun casele credinciosilor (“merg cu botezul”), pe care le binecuvanteaza prin stropire cu apa sfintita. Sarbatoarea Bobotezei a mai primit si numele de sarbatoarea luminilor sau a luminarii, pentru ca prin contactul cu apa sfintita crestinii isi asuma o umanitate pozitiva, “prin innoirea Duhului Sfant”, botezul fiind randuiala initierii in crestinism si primirii in Biserica.

Obiceiuri de Boboteaza

Boboteaza are, pe langa intelesurile crestine, trasaturi de mare sarbatoare populara. In ziua Bobotezei, predomina practicile de purificare prin stropire cu Agheasma Mare si de botezare a credinciosilor, la care poporul a adaugat rituri de alungare a spiritelor malefice: spalatul sau scufundarea in apa raurilor si lacurilor, impuscaturile, aprinderea focurilor, afumarea oamenilor, vitelor si gospodariilor.

De asemenea, Boboteaza include motive specifice tuturor zilelor de reinnoire a anului: local se colinda, se fac farmece si descantece, se afla ursitul, se fac previziuni astronomice pentru anul ce vine si pentru holde. De Boboteaza se crede ca se deschide cerul si animalele vorbesc si ca oamenii, in ofensiva impotriva spiritelor rele, sunt ajutati de lupi, singurii care vad aceste spirite, le alearga si le sfasie cu dintii.

Tot in aceasta zi are loc Chiraleisa, obicei de purificare a spatiului si de invocare a rodului bogat, organizat de copii dupa modelul colindelor. In ajun sau chiar de Boboteaza, mici grupuri de baieti intra in curtile oamenilor si inconjoara casele, grajdurile, adaposturile pentru fan, sunand din clopotei si talangi, rostind in cor: “Chiraleisa, /spic de grau /pana-n brau, /roade bune, /mana-n grane!”. Colindatorii poarta la caciuli busuioc, brad, vasc, salcie, plante cu multiple semnificatii. In alte zone, copiii poarta colaci si lumini aprinse in maini, ocolesc casele de trei ori, cerandu-i lui Alexie, raspunzator cu incalzirea timpului in luna martie, grane bogate in noul an.

agerpres

Print Friendly, PDF & Email
Reclame home 1

Related posts

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2
Reclame home 2